Noi exponenți din grupul politicienilor afiliați lui Șor, pe lista sancțiunilor UE. Cine sunt aceștia

Regimul de sancțiuni a fost introdus pentru prima dată în 2023, ca o măsură de protecție a Chișinăului împotriva tentativelor susținute de Moscova de a recăpăta controlul politic asupra țării.

Până în prezent, 16 persoane și două organizații au fost incluse pe lista neagră, printre cele mai cunoscute nume fiind oligarhii fugari Vlad Plahotniuc și Ilan Șor.

Noua listă de sancțiuni, consultată de RFE/RL, include șapte persoane și trei entități, toate având legături cu Ilan Șor. Acesta, stabilit în Rusia, este acuzat de autoritățile moldovene că ar fi fost responsabil pentru o amplă schemă de cumpărare a voturilor în 2024, în contextul referendumului privind aderarea la UE – rezultat care a fost la limită.

Șor este și o figură-cheie în frauda bancară de acum un deceniu, în urma căreia aproape 1 miliard de dolari au fost scoși din băncile moldovene prin împrumuturi neplătite.

Deși partidul său, ȘOR, a fost declarat ilegal în 2023, Șor a lansat anul trecut de la Moscova un nou bloc politic numit Victoria/Pobeda, una dintre cele trei entități propuse pentru sancționare de UE.

Textul oficial al sancțiunilor precizează că „Blocul politic Victoria/Pobeda este implicat în răspândirea de informații false și în scheme de cumpărare a voturilor” atât în timpul referendumului din 2024, cât și la alegerile prezidențiale care au reconfirmat-o pe Maia Sandu în funcția de președintă.

Pe lista sancțiunilor apare și compania A7, controlată de Șor, descrisă de Bruxelles ca fiind „înființată de Ilan Șor împreună cu mai multe companii financiare din Moscova, în parteneriat cu entități de stat rusești” și folosită ca vehicul pentru cumpărarea voturilor. A7 este de asemenea acuzată că a facilitat transferuri financiare transfrontaliere pentru clienți ruși, ocolind sancțiunile occidentale.

A treia entitate vizată este Centrul Cultural-Educațional al Moldovei, care ar fi oferit tichete gratuite alegătorilor transportați la o secție de votare din Moscova, promovând în același timp programul de propagandă „Cardul cetățeanului Republicii Moldova în Federația Rusă”.

 Persoanele sancționate sunt:

• Alexandru Beșchieru, liderul partidului Forța de Alternativă și Salvare a Moldovei, considerat succesor al partidului ȘOR, integrat acum în blocul Victoria/Pobeda.
• Victoria Furtună, lidera partidului Moldova Mare, despre care se afirmă că a beneficiat de sprijinul lui Șor.
• Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, deputați ai partidului Renaștere, considerați și ei ca fiind continuatori ai partidului ȘOR. În 2025, cei doi au fost condamnați la 12 și 6 ani de închisoare pentru finanțare ilegală a partidelor, dar au dispărut după sentință, autoritățile suspectând că s-ar ascunde în Transnistria.
• Natalia Parasca, lidera partidului Renaștere, figurează în documentele UE drept membră a consiliului de administrație al organizației deja sancționate Evrazia, implicată în schemele de finanțare ilegală ale lui Șor.
• Vadim Grozavu, liderul Partidului Victoria.
• Alexei Lungu, liderul Partidului Șansa.