Alexandru Tănase, despre scandalul MoldATSA: „Moldova Europeană – țara în care meritocrația are întotdeauna un număr de telefon” / ”MoldATSA nu a fost niciodată o simplă instituție tehnică. A fost, mai degrabă, locul unde aterizau, la salarii grase, copiii demnitarilor influenți, oamenii trimiși „de sus” și personajele din anturajul cel mai intim al puterii. Acolo pur și simplu nu ajungea oricine”

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că scandalul privind presupusele informații false din CV-ul directorului Întreprinderii de Stat „MoldATSA” ascunde o problemă mult mai profundă – modul în care sunt făcute numirile în funcțiile-cheie ale statului. Într-o postare amplă publicată pe rețelele sociale, Tănase afirmă că instituția ar fi fost, de-a lungul anilor, un loc în care criteriile profesionale au contat mai puțin decât influența politică.

Fostul președinte al Curții Constituționale ironizează dezbaterea din jurul CV-ului directorului „MoldATSA” și spune că atenția publică este îndreptată într-o direcție greșită.

„BRĂIKING NIUS-ul zilei pe malurile Bâcului: directorul de la MoldATSA și-ar fi trecut în CV că a fost pilot de avion în Canada. Națiunea este în stare de șoc. Dezvăluirea este atât de șocantă încât aproape reușește să ne facă să uităm întrebarea cu adevărat interesantă: de ce crede cineva că CV-ul a avut vreun rol în numirea în funcție a acestui personaj?”, a scris Tănase. 

Potrivit acestuia, „MoldATSA” nu a fost niciodată doar o instituție tehnică, ci una dintre cele mai atractive funcții din sectorul public.

„De unde și până unde a început cineva să creadă că funcția de director la MoldATSA se ocupă în Republica Moldova pe baza unui CV? MoldATSA nu a fost niciodată o simplă instituție tehnică. A fost, mai degrabă, locul unde aterizau, la salarii grase, copiii demnitarilor influenți, oamenii trimiși „de sus” și personajele din anturajul cel mai intim al puterii. Acolo pur și simplu nu ajungea oricine. Pentru asta existau criterii de selecție mult mai sofisticate decât un CV prăpădit”, a mai scris fostul președinte al Curții Constituționale.

În opinia sa, funcția de director al „MoldATSA” este una dintre cele mai bine remunerate și privilegiate poziții din sistemul public.

„Salarii grase, plătite la timp, bonusuri generoase, deplasări exotice și un efort relativ modest într-o instituție în care banii vin în valută, în mare parte, pentru simplul fapt că deasupra capetelor noastre continuă să tranziteze avioane. Nu-i necesar să indici în CV că ești pilot. Era suficient să fii „pasager” în avionul potrivit al puterii pentru a ateriza într-o astfel de funcție”, afirmă Tănase. 

În opinia sa, adevărata problemă nu este dacă în CV au fost incluse informații eronate, ci mecanismul prin care sunt făcute numirile în astfel de funcții.

„De aceea, indignarea legată de CV este, în sine, aproape ridicolă. Omul nu a ajuns acolo pentru că avea un CV impresionant. A ajuns acolo pentru că decizia numirii sale a fost luată în cabinete mult mai înalte decât cele ale unui avion de linie. Iar cei de la APP nici nu au îndrăznit să verifice conținutul dosarului. Când numirea vine de la asemenea altitudini, verificarea CV-ului poate fi interpretată ca o lipsă de respect față de autorul recomandării”, susține el. 

În continuare, Tănase ironizează ceea ce numește „meritocrația moldovenească”.

„Acum, probabil, s-a modificat configurația puterii și un alt veteran al meritocrației moldovenești abia așteaptă să aterizeze la pupitrul călduț de supraveghere a cerului patriei. Își va începe ziua într-un birou mai mare decât apartamentul unui profesor universitar, cu un cappuccino și un croissant franțuzesc în față, în timp ce în cont îi vor ateriza peste un milion de lei anual pentru misiunea strategică de a constata că avioanele continuă să traverseze cerul țărișoarei noastre dragi, exact cum au făcut-o înaintea lui și cum o vor face mult timp după ce va pleca.

Din când în când va fi nevoit să suporte și greutățile funcției: deplasări prin Mauritius, Maldive, Singapore sau alte colțuri exotice ale lumii, exclusiv la business class, pentru a studia în profunzime problemele gravitației și impactul acestora asupra bronzului uniform al pielii. Este o muncă grea. Cineva trebuie să o facă.

Desigur, totul se va face în baza meritocrației. Doar că, în Republica Moldova, meritocrația întotdeauna are un număr de telefon. Dar astea-s fleacuri”, a scris acesta.

Alexandru Tănase susține că funcția de director al MoldATSA a fost, de-a lungul timpului, una râvnită de cercurile influente ale puterii și că verificarea competențelor profesionale ale candidaților ar fi trecut deseori în plan secund.

„Din această perspectivă, scandalul privind CV-ul falsificat capătă accente aproape comice. Iar cineva ne ia de idioți. Problema nu este că un om a scris că a fost pilot. Într-un stat capturat de relații și interese, noi continuăm să ne prefacem că funcțiile se ocupă prin CV-uri”, a scris Tănase.

În postarea sa, Alexandru Tănase evocă și experiența personală din perioada în care a reprezentat în instanță un fost director al MoldATSA, condamnat într-un dosar pe care îl consideră nedrept. Fostul președinte al Curții Constituționale afirmă că atunci a înțeles influența și importanța acestei instituții în interiorul sistemului de putere.

În final, Tănase concluzionează că discuția despre CV este doar o parte a unei probleme mai profunde.

„CV-ul falsificat este doar simptomul. Boala este cu totul alta, dar despre așa ceva este periculos să vorbești în Moldova europeană”, a scris fostul președinte al Curții Constituționale.

Amintim că Dumitru Vangheli, directorul Întreprinderii de Stat „MoldATSA”, a fost suspendat din funcție, pe 18 iunie, pe durata unei anchete inițiate de Agenția Proprietății Publice (APP), după ce în spațiul public au apărut informații privind legalitatea și autenticitatea actelor depuse la concursul pentru ocuparea funcției, precum și alte aspecte ce țin de activitatea managerială a întreprinderii.

Potrivit APP, a fost instituită o comisie de anchetă care va examina obiectiv și multilateral circumstanțele făcute publice. Comisia urmează să solicite și să analizeze documentele necesare, să audieze persoanele implicate și să prezinte, în termen de 30 de zile, un raport cu concluzii și propuneri.