The Economist: Ilan Șor, „regele cripto” devenit crucial pentru Kremlin. Schema financiară care ajută Rusia să ocolească sancțiunile

De la un oligarh condamnat și căutat de autoritățile Republicii Moldova, Ilan Șor ar fi ajuns unul dintre oamenii pe care Kremlinul se bazează pentru a menține Rusia conectată la sistemul financiar internațional, în pofida sancțiunilor occidentale. O analiză The Economist descrie ascensiunea fără precedent a lui Șor în structurile de putere de la Moscova și modul în care criptomoneda A7A5, creată de acesta, ar fi facilitat tranzacții de peste 100 de miliarde de dolari. Succesul mecanismului ar putea deveni, potrivit publicației, un model inclusiv pentru alte regimuri sancționate.

Ascensiunea lui Ilan Șor în Rusia a devenit vizibilă inclusiv în septembrie 2025, când acesta a participat la Forumul Economic Estic, în prezența lui Vladimir Putin. În timpul evenimentului, Șor a prezentat dezvoltarea sistemului financiar creat de el și a anunțat deschiderea unui nou birou la Vladivostok, relatează Digi24, care citează analiza The Economist.

În centrul sistemului se află A7A5, o criptomonedă prin intermediul căreia companii, agenții guvernamentale și oligarhi ruși pot efectua tranzacții externe fără a depinde de sistemul bancar tradițional, puternic afectat de sancțiunile occidentale. Șor susținea atunci că mecanismul său facilitase schimburi comerciale de peste 100 de miliarde de dolari. Prezența sa la evenimentul organizat în fața liderului de la Kremlin este interpretată de The Economist drept un indiciu al sprijinului politic de care acesta beneficiază în Rusia. Un oficial al Guvernului Republicii Moldova, citat de publicație, spune că sofisticarea mecanismelor dezvoltate de Șor reprezintă o provocare inclusiv pentru cei care încearcă să le investigheze.

„El este foarte deștept, de aceea este o provocare atât de mare pentru noi”, a spus un oficial al guvernului din Rep. Moldova. „Oamenii care investighează schemele financiare sunt mereu uimiți de cât de sofisticat este el”, citează sursa menționată.

Același oficial avertizează că un asemenea sistem financiar ar putea avea aplicații care depășesc simpla evitare a sancțiunilor, putând fi utilizat inclusiv pentru finanțarea unor operațiuni de sabotaj sau a unor acțiuni teroriste.

The Economist descrie și viața pe care Ilan Șor o duce în prezent la Moscova. Acesta s-ar fi mutat împreună cu familia într-o vilă luxoasă dintr-o suburbie exclusivistă a capitalei ruse, unde printre vecinii săi se numără Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Soția lui Șor, cântăreața Jasmin, ar avea, la rândul său, legături apropiate cu familia lui Peskov. Aceasta merge la schi cu Tatiana Navka, soția purtătorului de cuvânt al Kremlinului și campioană olimpică la dans pe gheață.

Imaginile publicate pe rețelele sociale de Jasmin prezintă o viață marcată de lux, cu vacanțe la schi, destinații exotice și apariții alături de celebrități din Rusia.
Această realitate contrastează, notează publicația, cu discursul lui Șor la adresa conducerii de la Chișinău, pe care o acuză frecvent că ar fi ruptă de problemele cetățenilor Republicii Moldova. Importanța proiectului lui Șor pentru Moscova este legată de capacitatea A7A5 de a permite efectuarea tranzacțiilor în afara canalelor financiare tradiționale. Andrew Fierman, reprezentant al companiei de analiză blockchain Chainalysis, explică amploarea fondurilor care au devenit astfel accesibile Rusiei.

„Vorbim despre miliarde de dolari care acum sunt accesibile regimului rus pe blockchain, ceea ce reprezintă o poziție semnificativ mai bună decât cea în care se aflau înainte de acest punct de acces”, a explicat Andrew Fierman.

O parte importantă a operațiunilor A7A5 este desfășurată din Bișkek, capitala Kârgâzstanului. Țara a devenit unul dintre intermediarii folosiți de Rusia pentru menținerea schimburilor comerciale cu exteriorul, în condițiile sancțiunilor.

Statele occidentale au sancționat mai multe bănci kârgâze, inclusiv o instituție despre care oficialii americani afirmă că este asociată cu Șor. Președintele Kârgâzstanului, Sadâr Japarov, a respins acuzațiile, susținând că sancțiunile sunt bazate pe „informații false”.

Potrivit unor informații apărute în presă și citate în analiză, Șor i-ar fi pus la dispoziție liderului kârgâz inclusiv un avion privat. Rețeaua nu s-a limitat însă la spațiul postsovietic. În 2025, A7A5 și-a deschis birouri în Nigeria și Zimbabwe, iar planurile vizează extinderea în alte state din Africa și America de Sud pentru stimularea schimburilor comerciale cu Rusia.

În ultimele luni, activitatea platformei ar fi început să scadă, pe fondul temerilor utilizatorilor că fondurile lor ar putea fi blocate atunci când sunt convertite în alte criptomonede, precum USDT. Chiar dacă A7A5 și-ar pierde în timp atractivitatea pentru elita financiară rusă, The Economist consideră că adevărata miză este precedentul creat. Șor ar fi demonstrat că poate fi construit relativ rapid un mecanism financiar alternativ, aflat în afara controlului instituțiilor occidentale.

Un asemenea model ar putea deveni atractiv și pentru alte state aflate sub sancțiuni sau în conflict cu Occidentul, printre care Iran, Cuba sau Coreea de Nord. Publicația menționează în acest context și China.

O sursă din serviciile de informații ale Republicii Moldova, citată de The Economist, susține că proiectul ar urma să fie dezvoltat în continuare.

„Ei plănuiesc să își extindă afacerea de ocolire a sancțiunilor prin crearea unei zone financiare libere”, a spus o sursă din serviciile de informații din Republica Moldova pentru The Economist.

În viziunea sursei, miza ar fi mai mare decât simpla funcționare a unei criptomonede și ar viza apropierea statelor care încearcă să reducă dependența de sistemul financiar occidental.

„Ei construiesc această coaliție de state care sunt nemulțumite de ordinea occidentală, iar Șor le-a arătat acum că ea poate fi schimbată. Au început să creadă acest lucru.”

The Economist descrie cariera lui Ilan Șor drept una fără precedent pentru un străin în Rusia modernă și consideră că abilitățile sale antreprenoriale l-au transformat într-un personaj util Kremlinului, într-un moment în care Moscova caută permanent noi modalități de a diminua efectele sancțiunilor occidentale.