Cum ar fi alimentat miliardele Rosneft rețeaua lui Ilan Șor. Scurgere masivă de date din A7: companii-paravan, documente falsificate și criptomonede pentru ocolirea sancțiunilor

O infrastructură financiară construită pentru a menține accesul companiilor rusești la plățile internaționale, în pofida sancțiunilor occidentale, ar fi gestionat tranzacții externe de până la 500 de milioane de dolari pe zi. În centrul mecanismului se află platforma A7, fondată de oligarhul fugar Ilan Șor cu sprijinul statului rus, iar o scurgere de date analizată de Financial Times arată că traderi conectați la gigantul petrolier Rosneft au furnizat rețelei peste două miliarde de dolari. Banii erau apoi utilizați pentru importuri strategice și cheltuieli legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, printr-un sistem care combina sute de companii-paravan, plăți SWIFT, criptomonede și falsificarea documentelor comerciale, transmite Radio Moldova.

Platforma A7, care „găzduiește” și criptomoneda A7A5, a fost concepută pentru a le permite companiilor rusești să continue plățile peste hotare după restricționarea accesului Rusiei la sistemul bancar internațional SWIFT. Serviciile sale erau utilizate atât de întreprinderi mici și mijlocii, cât și de mari conglomerate controlate de persoane apropiate Kremlinului.

O investigație a Financial Times, bazată pe date interne ale platformei, arată că una dintre principalele surse de valută pentru această infrastructură ar fi fost reprezentată de traderii conectați la Rosneft. Gigantul petrolier de stat, condus de Igor Secin și sancționat de SUA în octombrie 2025, ar fi avut astfel un rol important în alimentarea operațiunilor externe ale A7.

Datele scurse indică faptul că peste două miliarde de dolari proveniți de la traderi legați de Rosneft au ajuns în rețea. În același timp, compania petrolieră ar fi planificat să pună la dispoziție echivalentul a 12 miliarde de dolari în yuani din propriile rezerve.

Pentru efectuarea tranzacțiilor, A7 ar fi utilizat aproximativ 200 de companii-paravan, înregistrate pe numele unor persoane fizice. Prin intermediul acestora erau realizate plăți SWIFT pentru cumpărătorii ruși, în timp ce conturile externe erau alimentate cu venituri din export, inclusiv în dirhami ai Emiratelor Arabe Unite. Potrivit investigației, fondurile proveneau de la 16 companii afiliate Rosneft.

Rețeaua ar fi dezvoltat și un mecanism intern destinat mascării originii și destinației tranzacțiilor, denumit „creare de legende”. Metoda presupunea falsificarea documentelor comerciale care însoțeau operațiunile. În cazul facturilor emise de compania Hurus, de exemplu, un port din Algeria era indicat drept destinație a mărfurilor, iar produsele erau declarate drept „păcură” sau „cereale”.

Un alt furnizor important de valută ar fi fost rețeaua Coral, cunoscută anterior drept Coral Energy și redenumită ulterior 2Rivers, aflată în prezent sub sancțiuni. Companiile din această structură ar fi transferat valută în conturile externe ale entităților utilizate de A7, primind în schimb ruble în Rusia, în principal prin intermediul Promsviazbank.

Documentele interne indică transferuri zilnice de zeci de milioane de dolari din partea rețelei Coral, precum și planuri pentru tranzacții în criptomonede de aproximativ 20 de milioane de dolari. În iunie 2025, aproximativ două treimi din rezervele valutare obținute de A7 ar fi provenit de la companii din această rețea.

Pe măsură ce sancțiunile internaționale au îngreunat operațiunile financiare, Ilan Șor s-ar fi întâlnit personal cu reprezentanți ai Coral pentru decontarea unor tranzacții în USDT, criptomonedă stabilă raportată la dolarul american.

Amploarea mecanismului este ilustrată și de volumul operațiunilor. Potrivit documentelor interne, A7 ajunsese să proceseze plăți externe de până la 500 de milioane de dolari pe zi, în special în yuani chinezești, dar și în dolari, euro și dirhami.

În afară de Rosneft, printre furnizorii de valută ai platformei s-ar fi numărat traderi de cereale și grupul minier și siderurgic Evraz.
Companiile vizate au respins însă o parte dintre constatările investigației sau nu au oferit comentarii. Coral a negat orice implicare în A7 ori în operațiuni de spălare a banilor și susține că și-a încetat activitatea comercială după sancțiunile impuse de Marea Britanie în decembrie 2024. Reprezentanții companiei au afirmat că nu cunosc tranzacțiile descrise, că nu au primit valută prin asemenea mecanisme și că nu au avut întâlniri cu Ilan Șor.

Reprezentanții Evraz din Marea Britanie au declarat că entitatea nu mai poate desfășura activități operaționale din 2022, din cauza sancțiunilor, în timp ce divizia rusă a grupului a refuzat să comenteze.

Rosneft, Sibur și Gazprom nu au răspuns solicitărilor de comentarii transmise de jurnaliștii Financial Times.