Valeriu Pașa minimalizează importanța raportului SIS și AIM despre Cobasna și îl reduce la concluzii „spuse de un ONG trei ani în urmă”
Președintele Comunității WatchDog, Valeriu Pașa, critică raportul comun prezentat de Serviciul de Informații și Securitate și Agenția de Informații Militare privind depozitul de muniții de la Cobasna, reproșând instituțiilor statului că nu ar fi adus concluzii noi. Criticile vin în condițiile în care documentul oferă estimări actuale privind cantitatea de muniții rămasă în depozit și simulări privind efectele unei eventuale explozii, prin care SIS și AIM resping scenariile apocaliptice promovate de-a lungul anilor în jurul Cobasnei.
Pașa susține că raportul confirmă, în esență, concluzii formulate anterior de experți independenți și ONG-uri.
„SIS și serviciul de informații al Armatei Naționale au publicat un raport detaliat despre cât de fake sunt sperietorile despre depozitul de la Cobasna. Dincolo de multe date tehnice, nu au venit cu nicio concluzie nouă”, a declarat Valeriu Pașa.
Potrivit evaluării comune realizate de SIS și Agenția de Informații Militare, în depozitul de la Cobasna s-ar mai afla în prezent aproximativ 14.000 de tone de muniții, dintre care circa 2.800 de tone reprezintă încărcătură explozivă propriu-zisă.
Instituțiile resping scenariile potrivit cărora o eventuală explozie la Cobasna ar putea produce efecte comparabile cu detonarea bombei atomice de la Hiroshima. Simulările incluse în raport arată că pagubele majore s-ar concentra pe o rază de cel mult aproximativ doi kilometri, iar efectele mai ușoare ale undei de șoc, precum spargerea ferestrelor, s-ar putea resimți până la 2-3 kilometri.
În pofida acestor date, Pașa și-a concentrat criticile nu doar asupra conținutului documentului, ci și asupra modului în care instituțiile au organizat prezentarea acestuia. Președintele WatchDog susține că o comunicare insuficient pregătită ar putea avea chiar efectul opus celui urmărit și ar putea alimenta dezinformarea.
„Mai mult, caracterul amorf, planificarea precară a conferinței și lansării acestui nou raport, cred că vor produce efect invers contracarării dezinformării – o vor alimenta. Mă bucur mult că cele două instituții ale statului au făcut ceva, dar sper să fie făcut mai bine și să aflăm și ceva ce nu a zis un ONG trei ani în urmă”, a declarat Valeriu Pașa.
Pașa face astfel trimitere la o analiză publicată în urmă cu aproximativ trei ani de expertul în securitate Horea Pavel, care contesta scenariile privind un presupus „efect apocaliptic” al unei explozii la Cobasna.
Horea Pavel susținea că afirmațiile despre o explozie comparabilă cu o bombă atomică sau despre producerea unui cutremur devastator sunt exagerate și că asemenea scenarii pot fi exploatate de Federația Rusă pentru a induce panică în Republica Moldova și Ucraina.
Raportul SIS și AIM merge însă dincolo de respingerea scenariului „Hiroshima” și descrie modul în care ar putea evolua în realitate un incident la Cobasna. Potrivit documentului, munițiile sunt distribuite în depozite distincte, iar o eventuală explozie nu ar determina, în mod realist, detonarea simultană a întregului arsenal.
Autorii raportului estimează că exploziile s-ar produce progresiv și ar putea fi însoțite de incendii, detonări secundare și împrăștierea fragmentelor de muniție. Fortificațiile, distanțele dintre locașurile de păstrare și relieful ar limita, de asemenea, propagarea undei de șoc.
În scenariul analizat de SIS și AIM, principalul pericol pentru zonele din apropiere ar fi reprezentat de fragmentele și elementele de muniție proiectate în exterior, în timp ce unda de șoc s-ar diminua rapid odată cu distanța.
Astfel, deși Pașa reproșează instituțiilor că nu ar fi produs „nicio concluzie nouă”, raportul aduce o evaluare instituțională comună și date tehnice actualizate asupra unui subiect folosit ani la rând pentru alimentarea scenariilor privind o presupusă catastrofă de proporții regionale.
O eventuală explozie la depozitul de muniții de la Cobasna ar produce pagube majore pe o rază de până la aproximativ 2 kilometri, iar efectele mai ușoare ale undei de șoc, precum spargerea ferestrelor, s-ar putea resimți până la 2-3 kilometri. Sunt concluziile simulărilor realizate de Serviciul de Informații și Securitate și Agenția de Informații Militare, incluse în raportul comun „Cobasna: Separarea unui Mit de Realitate”.
Potrivit raportului, scenariul realist nu presupune detonarea simultană a tuturor munițiilor aflate la Cobasna. Autorii explică faptul că munițiile sunt distribuite în depozite distincte, iar în cazul unui incident exploziile s-ar produce, cel mai probabil, progresiv, fiind însoțite de incendii, detonări secundare și împrăștierea fragmentelor. Fortificațiile, distanțele dintre depozite și relieful ar reduce, de asemenea, propagarea undei de șoc.
SIS și AIM precizează că unda de șoc s-ar diminua rapid, iar incendiile s-ar putea extinde gradual între locașurile de păstrare. În scenariul analizat, pagubele majore sunt estimate pe o rază de cel mult 2 kilometri, principalul risc fiind reprezentat de fragmente și elementele de muniție proiectate în exterior.
