Păcatele lui Ceban și ale Primăriei Chișinău: nereguli de miliarde de lei, descoperite de Curtea de Conturi. Terenuri subevaluate, imobile neînregistrate și bani publici acordați fără concurs. Procuratura Generală, sesizată

Curtea de Conturi a emis o opinie contrară asupra rapoartelor financiare ale Primăriei Chișinău pentru anul 2025, după ce a descoperit nereguli majore în evidența terenurilor, clădirilor, investițiilor și banilor publici. Auditorii au constatat, printre altele, terenuri subevaluate cu aproape 5,8 miliarde de lei, clădiri supraevaluate cu 4,8 miliarde de lei și imobile de peste 5 miliarde de lei neînregistrate în Registrul bunurilor imobile. Au fost identificate și probleme privind acordarea ajutoarelor materiale, închirierea proprietăților municipale și finanțarea proiectelor culturale, se arată în raportul de audit, publicat astăzi, 17 noiembrie.
Curtea de Conturi a decis transmiterea a trei dintre constatările sale Procuraturii Generale, pentru examinare.
Problemele sunt atât de importante încât auditorii nu pot confirma că situațiile financiare prezentate de municipalitate reflectă corect valoarea patrimoniului și modul de înregistrare a operațiunilor financiare.
„În opinia noastră, ținând cont de semnificația aspectelor descrise în secțiunea Baza pentru opinia contrară, rapoartele financiare nu prezintă o imagine corectă și fidelă, în conformitate cu cadrul de raportare financiară aplicabil”, se arată în raport.
Una dintre cele mai mari diferențe a fost descoperită în evidența terenurilor municipale. Auditorii au verificat 7.287 de loturi, cu o suprafață totală de aproape 1.170 de hectare. Potrivit Registrului bunurilor imobile, acestea valorau 7,35 miliarde de lei, însă în contabilitatea municipalității figurau cu numai 1,51 miliarde de lei. Diferența dintre cele două valori este de aproximativ 5,84 miliarde de lei.
După luarea în calcul a celorlalte erori identificate, Curtea de Conturi a stabilit că valoarea terenurilor din bilanț era subevaluată cu aproximativ 5,79 miliarde de lei.
Mai mult, 35 de terenuri, cu o suprafață totală de peste 34 de hectare, figurau de două ori în evidența financiară: atât în contabilitatea Direcției Management Financiar, cât și în bilanțurile altor patru entități municipale. Alte nouă terenuri, deja înstrăinate, continuau să apară în contabilitate.
O situație diferită, dar la fel de importantă, a fost descoperită în cazul clădirilor. Municipalitatea continua să țină în evidență apartamente privatizate și încăperi comune din blocurile locative, în valoare de 4,47 miliarde de lei, deși acestea nu mai întruneau condițiile pentru a fi considerate active ale instituției.
Totodată, lucrări de reparație executate la clădiri aflate în proprietate privată sau în condominiu, în valoare de 251,55 milioane de lei, au fost incluse nejustificat în valoarea clădirilor din contabilitatea municipalității.
În total, Curtea de Conturi a stabilit că valoarea clădirilor era supraevaluată cu aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Auditorii au descoperit și că 20 de obiective de infrastructură, printre care pasaje subterane, poduri, bulevarde, străzi și alte construcții speciale, în valoare de aproape 2,1 miliarde de lei, nu au fost înregistrate corespunzător în evidența contabilă.
Alte 178 de bunuri imobile aflate în gestiunea subdiviziunilor Primăriei Chișinău, cu o suprafață totală de peste 93.000 de metri pătrați și o valoare de aproximativ 5,19 miliarde de lei, nu erau delimitate și înregistrate în Registrul bunurilor imobile.
Curtea de Conturi a mai constatat că 20 de terenuri formate în perioada 2023–2024 și vândute în 2025 nu au fost introduse în contabilitate. De asemenea, investiții în valoare de peste 1,11 miliarde de lei, care figurau ca lucrări în curs de execuție, nu erau susținute de documente primare complete.
Probleme au fost identificate și în cazul unor lucrări de infrastructură de aproximativ 165 de milioane de lei, ale căror procese-verbale nu conțineau suficiente informații pentru identificarea exactă a obiectelor și a cheltuielilor.
Dincolo de erorile privind patrimoniul, auditorii au descoperit nereguli în modul în care Primăria a administrat anumite venituri și cheltuieli. Trei dintre aceste constatări au fost considerate suficient de importante pentru ca documentele să fie transmise Procuraturii Generale.
Prima problemă privește închirierea spațiilor aflate în proprietatea municipalității. În 2025, pentru anumite categorii de chiriași au fost aplicați coeficienți de calcul inferiori limitei minime stabilite prin legislația națională. Potrivit auditorilor, aceste categorii nu beneficiau de derogările prevăzute expres de lege.
Curtea de Conturi a calculat că aplicarea coeficientului minim legal ar fi generat venituri anuale de aproximativ 794.000 de lei. Auditul a identificat și situații în care aceluiași agent economic i-au fost aplicați coeficienți diferiți pentru spații aflate la aceeași adresă, fără justificări suficiente.
A doua constatare transmisă Procuraturii Generale se referă la ajutoarele materiale acordate din bugetul municipal. În 2025, administrația capitalei a distribuit ajutoare bănești de peste 14 milioane de lei, dintre care 1,47 milioane de lei în baza Regulamentului privind sprijinirea persoanelor și familiilor defavorizate.
Verificarea dosarelor a arătat că unele ajutoare au fost acordate pentru situații care nu erau prevăzute expres de regulament. În alte cazuri, nu existau documente suficiente pentru confirmarea dificultăților financiare invocate de beneficiari sau nu fusese verificată corespunzător situația veniturilor acestora.
Auditorii au identificat inclusiv ajutoare acordate unor persoane care aveau domiciliul înregistrat în afara municipiului Chișinău.
Curtea de Conturi a constatat că regulamentul municipal nu stabilește criterii suficient de clare pentru alegerea beneficiarilor și determinarea sumelor acordate. În lipsa unor reguli precise, valoarea ajutorului era stabilită de comisie în funcție de situația materială a solicitantului.
A treia constatare transmisă Procuraturii Generale vizează finanțarea proiectelor culturale. În anul 2025, Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a finanțat 80 de proiecte, în valoare totală de 9,47 milioane de lei.
Potrivit raportului, 49 de proiecte au fost desemnate câștigătoare în urma concursului, dar verificarea listei beneficiarilor a arătat că doar 30 dintre proiectele finanțate, în valoare de 3,43 milioane de lei, figurau pe lista câștigătorilor. Celelalte 50 de proiecte au primit bani prin decizia comisiei, fără desfășurarea unui concurs.
Mai mult, pentru cele 80 de proiecte finanțate, rapoartele narative și financiare finale au fost prezentate doar în cazul a trei proiecte, în valoare totală de 265.000 de lei.
Auditorii au descoperit că nu au fost solicitate și prezentate documente care să confirme contribuția proprie de minimum 10% a beneficiarilor. În plus, banii au fost transferați integral și în avans, deși regulamentul prevedea acordarea finanțării în tranșe.
„Situațiile constatate denotă deficiențe ale controlului intern managerial în procesul de acordare, debursare și monitorizare a finanțării nerambursabile, care afectează respectarea cadrului normativ, transparența procesului decizional și responsabilizarea beneficiarilor privind utilizarea mijloacelor financiare publice”, se arată în raportul Curții de Conturi.
Separat, Inspectoratul Control Financiar de Stat urmează să examineze constatările privind neachitarea unor contribuții obligatorii. Auditorii au stabilit că Pretura sectorului Ciocana nu a calculat obligațiile fiscale aferente unor plăți către persoane fizice angajate prin contracte de prestări servicii, iar Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural a reținut doar impozitul pe venit, fără a calcula și celelalte obligații legale.
În consecință, nu au fost calculate contribuții de asigurări sociale estimate la 2,2 milioane de lei și nu au fost reținute prime de asigurare medicală în valoare de aproximativ 680.000 de lei.
Auditul a identificat nereguli și la plata salariilor. În unele cazuri, remunerația pentru orele suplimentare și munca prestată în zilele de repaus sau de sărbătoare a fost calculată pornind de la salariul lunar, în locul salariului de bază. Eroarea a dus la plăți în plus de 464.000 de lei.
Alți 172.300 de lei au fost achitați pentru ore suplimentare efectuate peste limita legală. Potrivit raportului, trei instituții au permis depășirea limitei de 240 de ore suplimentare anual, fiind remunerate 770 de ore suplimentare pentru 17 angajați.
Auditorii au mai depistat sporuri de performanță acordate fără evaluările și documentele necesare, precum și plăți neconforme pentru exercitarea temporară a atribuțiilor unor funcții de conducere. În total, cheltuielile de personal au fost supraevaluate cu aproximativ 705.600 de lei.
Totodată, în unele subdiviziuni ale municipalității au fost acordate suplimente salariale pentru cumularea atribuțiilor care au ajuns la 90–91% din salariul de bază, deși o dispoziție a primarului stabilea un nivel de 30%.
La sfârșitul anului 2025, din cele 1.206 funcții prevăzute în subdiviziunile structurale auditate, doar 724 erau ocupate, iar 481 erau vacante. Curtea de Conturi a atras atenția că lipsa angajaților nu justifică depășirea nivelurilor de salarizare stabilite prin actele administrative.
O altă neregulă privește materialul lemnos rezultat din defrișarea arborilor. Auditorii au stabilit că aproape 458 de metri cubi de lemn, cu o valoare estimată la 57.590 de lei, nu au fost înregistrați în contabilitatea instituțiilor care au suportat cheltuielile de defrișare.
Lemnul a fost transmis direct întreprinderii municipale responsabile de gestionarea spațiilor verzi. Potrivit Curții de Conturi, lipsa unui mecanism unic de evidență nu permite verificarea completă a cantităților rezultate din aceste lucrări.
Probleme au fost descoperite și în gestionarea spațiilor verzi. Direcția Generală Locativ-Comunală și Amenajare nu dispune de un registru centralizat al spațiilor verzi aflate în gestiune, deși numai în 2025 pentru modernizarea acestora au fost cheltuite 12,68 milioane de lei, iar pentru material săditor și plantare – alte 4,49 milioane de lei.
Auditorii au atras atenția și asupra faptului că unele decizii ale Consiliului Municipal Chișinău au rămas neexecutate ani la rând. Printre acestea se numără o decizie din 2009 privind reorganizarea Întreprinderii Municipale „Direcția Construcții Capitale”, procedură care nu fusese inițiată nici până la sfârșitul anului 2025.
Totodată, nu a fost executată o decizie din 2018 privind retragerea cotei de participare de 33,2% a întreprinderii din SRL „Optron-Lux”, cotă care reprezintă un aport sub forma construcției nefinalizate a Grădiniței nr. 16 din municipiul Chișinău.
Raportul mai arată că municipalitatea nu a reușit să remedieze integral problemele descoperite în auditul precedent. Din cele 12 recomandări formulate de Curtea de Conturi în 2022, doar patru au fost executate complet, trei parțial, iar cinci au rămas neexecutate. Gradul de implementare a fost evaluat la 47,5%.
În plus, Direcția de audit intern a Primăriei funcționa cu numai șapte angajați, deși organigrama prevedea 23 de posturi. Potrivit Curții de Conturi, deficitul de personal limitează posibilitatea verificării activității numeroaselor instituții și întreprinderi din subordinea municipalității.
Auditorii au atras atenția și asupra faptului că municipiul Chișinău a funcționat în 2025 în baza unui buget provizoriu, în condițiile în care bugetul anual nu a fost aprobat. Nici raportul privind executarea bugetului local pentru anul 2025 nu a fost aprobat de Consiliul Municipal.
În cadrul examinării raportului, reprezentanții Primăriei Chișinău au respins interpretarea potrivit căreia toate diferențele contabile ar reprezenta prejudicii financiare. Municipalitatea a susținut că este vorba, în principal, despre erori tehnice care pot fi corectate.
„Ceea ce s-a urmărit astăzi a fost prezentarea informațiilor în termeni financiari și economici, astfel încât să pară că ar fi aduse prejudicii financiare, când, de fapt, este vorba despre erori tehnice în evidența contabilă, care sunt și vor fi corectate de către contabili, fapt recunoscut și de auditori”, a transmis Primăria, într-o reacție publicată după ședința Curții de Conturi.
Curtea de Conturi precizează, în hotărârea adoptată, că municipalitatea a efectuat deja, pe parcursul auditului, corectări financiar-contabile în valoare totală de 31,7 milioane de lei.
Totuși, amploarea neregulilor identificate a determinat instituția să mențină opinia contrară asupra situațiilor financiare ale municipiului Chișinău.
Curtea de Conturi a decis transmiterea hotărârii și a raportului către Parlament, Președinție, Guvern, Ministerul Finanțelor și autoritățile municipale. Procuratura Generală urmează să examineze, în limitele competențelor sale, constatările privind închirierea patrimoniului municipal, acordarea ajutoarelor materiale și finanțarea proiectelor culturale.
Sesizarea Procuraturii Generale nu înseamnă automat că a fost deschis un dosar penal sau că persoanele responsabile au comis infracțiuni. Aceste aspecte urmează să fie evaluate de organele competente.
În același timp, Consiliul Municipal și primarul general au primit o serie de recomandări privind reevaluarea și înregistrarea terenurilor, inventarierea infrastructurii, verificarea modului de acordare a ajutoarelor, evidența investițiilor și consolidarea controlului asupra patrimoniului public.
Autoritățile municipale vor trebui să informeze trimestrial Curtea de Conturi, timp de 12 luni de la intrarea în vigoare a hotărârii, despre măsurile întreprinse pentru remedierea deficiențelor.