Republica Moldova ar putea adera la UE înaintea Ucrainei. Siegfried Mureșan: „Fiecare stat va adera în momentul în care este pregătit”. Fonduri europene suplimentare pentru Chișinău și progrese accelerate în negocieri

Republica Moldova are șanse să avanseze mai rapid decât Ucraina în procesul de integrare europeană și ar putea deveni stat membru al Uniunii Europene înaintea țării vecine, dacă va îndeplini mai devreme toate criteriile de aderare. Europarlamentarul român Siegfried Mureșan afirmă că negocierile celor două state cu Bruxellesul se desfășoară separat, iar o eventuală decuplare nu trebuie transformată într-un obiectiv politic. Într-un interviu acordat pentru IPN, oficialul european a subliniat că Republica Moldova înregistrează în prezent cel mai rapid ritm al reformelor dintre statele candidate și a anunțat obținerea unor fonduri suplimentare pentru anul 2027: 13 milioane de euro pentru vecinătatea estică, inclusiv Republica Moldova, și încă un milion de euro destinat în mod special țării noastre. În contextul în care Comisia Europeană a transmis Consiliului UE evaluarea intermediară privind îndeplinirea de către Republica Moldova a criteriilor în domeniul statului de drept, Siegfried Mureșan consideră că autoritățile de la Chișinău trebuie să continue reformele și dialogul cu instituțiile europene și statele membre.
„Republica Moldova face exact ceea ce trebuie să facă în momentul de față. În primul rând, implementarea reformelor și, în al doilea rând, o comunicare bună, transparentă și deschisă cu instituțiile Uniunii Europene, dar și bilaterală cu statele membre ale UE, cu privire la reformele implementate. Cred că lumea din UE știe că Republica Moldova este condusă în momentul de față de un Guvern proeuropean, care dorește să facă reforme și care înțelege că reformele, adică întărirea și modernizarea statului, sunt în folosul oamenilor și sunt necesare pentru îndeplinirea criteriilor de aderare, inclusiv reformele în justiție. Deci, cred că Guvernul întreprinde acțiunile necesare. Comisia Europeană, de altfel, certifică în toate rapoartele pe care le face că Republica Moldova este, la moment, statul candidat care înregistrează cele mai mari progrese de la an la an pe calea integrării europene”, a declarat Mureșan.
Potrivit europarlamentarului, ritmul reformelor și activitatea diplomatică a conducerii Republicii Moldova contribuie la consolidarea încrederii partenerilor europeni în capacitatea țării de a-și îndeplini angajamentele.
„Sunt alte state care au fost mai avansate în trecut, dar Republica Moldova se mișcă acum cel mai rapid. Cred că și munca diplomatică pe care președinta și membrii Guvernului o întreprind în a comunica în capitalele europene și în relația cu instituțiile europene, pentru a prezenta exact stadiul pregătirilor, este foarte bună. Ca atare, cred că acestea trebuie să rămână prioritățile și în continuare. Comisia Europeană vede ritmul reformelor din Republica Moldova și cred că aprecierea de care se bucură țara va fi transformată, și în următoarele etape, în angajamente asumate și de către executivul european. Așa cum instituțiile Uniunii Europene, Comisia, Consiliul și Parlamentul European, și-au îndeplinit toate angajamentele, au oferit Republicii Moldova statutul de țară candidată, au luat decizia de începere a negocierilor, cred că la fel se va întâmpla și în etapele următoare. Nu există motive de temere. Cel mai important lucru este implementarea reformelor, buna comunicare despre acestea și cred că rezultatele vor fi vizibile și în următoarele etape”, a mai afirmat europarlamentarul român.
Referindu-se la posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze independent de Ucraina în procesul de aderare, Siegfried Mureșan a precizat că fiecare stat este evaluat în funcție de propriile progrese și de îndeplinirea criteriilor europene.
„Sigur că da. Fiecare stat va adera la Uniunea Europeană în momentul în care este pregătit, în momentul în care și-a îndeplinit toate angajamentele. Singurul lucru important pentru Republica Moldova este momentul aderării și este de dorit ca aceasta să aibă loc cât mai rapid. În paralel, dacă mai aderă și alte state în același timp, înainte sau după, este o chestiune secundară”, a subliniat Mureșan.
Europarlamentarul a explicat că obiectivele stabilite pentru Republica Moldova sunt mai ambițioase decât cele ale Ucrainei, inclusiv din cauza dificultăților suplimentare cu care se confruntă statul vecin în condițiile războiului.
„Evident, cu cât Ucraina este mai puternică și mai modernizată, cu cât justiția este mai puternică și mai independentă și respectă criteriile de aderare, cu atât mai bine, iar cu cât aceste lucruri se întâmplă mai rapid, cu atât mai bine și pentru Republica Moldova. Să nu uităm că obiectivul este ca Republica Moldova să încheie, în anul 2027, un anumit număr de capitole de negociere, în timp ce pentru Ucraina obiectivul pentru anul viitor este mai modest. Și Comisia Europeană vede că Republica Moldova poate realiza mai mult și mai repede decât Ucraina. Nu din lipsă de voință din partea Ucrainei, ci pur și simplu pentru că statul este mai mare, problemele sunt mai numeroase și mai complicate și există, desigur, și războiul din Ucraina. Deci, practic, obiectivele stabilite pentru Republica Moldova, inclusiv de către executivul european, sunt mai ambițioase decât cele stabilite pentru Ucraina”, a explicat el.
În același timp, oficialul european a insistat că diferențele de ritm nu trebuie să genereze o competiție politică între cele două țări. Potrivit acestuia, negocierile cu Bruxellesul sunt deja organizate separat, chiar dacă parcursurile europene ale Republicii Moldova și Ucrainei sunt frecvent analizate împreună.
„Nu avem nevoie de un festival al decuplării sau de o ceremonie a decuplării. Nu se pune problema de așa ceva. Cel mai important lucru este modul în care progresează negocierile în practică. Iar, în practică, negocierile sunt bilaterale, pe picior de egalitate, între Republica Moldova și Uniunea Europeană, pe de o parte, și între Ucraina și Uniunea Europeană, pe de altă parte. Nu sunt negocieri trilaterale Moldova-Ucraina-UE. Deci, în realitate, sunt două procese diferite și separate. Dar nu trebuie să celebrăm atunci când reușim ceva mai rapid decât Ucraina și nu ne propunem niciodată să facem ceva în detrimentul Ucrainei, ci ne propunem ca Republica Moldova să devină cât mai rapid stat membru al Uniunii Europene”, a spus Siegfried Mureșan.
Un alt subiect abordat a fost finanțarea europeană destinată Republicii Moldova. Siegfried Mureșan a explicat că negocierile pentru viitorul buget multianual al Uniunii Europene sunt încă în desfășurare, iar sumele exacte care vor reveni țării noastre nu au fost stabilite.
„Nimic nu este clar încă. Sumele sunt în negociere pentru următorii șapte ani. Avem, în momentul de față, bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, iar acum începe munca pentru perioada 2028-2034, în care este clar că Republica Moldova va avea la dispoziție mai multe fonduri europene decât a avut până acum. Este vorba despre un fond destinat tuturor statelor din afara UE. Va trebui să vedem, la începutul anului viitor, câți bani vor fi alocați în total acestui fond. Parlamentul European susține o creștere a fondurilor europene pentru toate statele candidate. Va trebui să vedem câți bani vor fi în acest fond, câți vor reveni statelor candidate, câți vor fi destinați vecinătății estice și ce sumă va reveni în mod specific Republicii Moldova. Vom avea certitudine în cursul anului viitor, sper eu în prima parte a anului, cu privire la fondurile care vor veni de pe 1 ianuarie 2028 până pe 31 decembrie 2034”, a sugerat el.
În ceea ce privește anul 2027, europarlamentarul a explicat că disponibilitățile financiare sunt limitate, întrucât actualul exercițiu bugetar al Uniunii Europene se apropie de final, iar o parte importantă a rezervelor a fost utilizată pentru gestionarea crizelor și sprijinirea statelor partenere.
„Pentru anul 2027, situația este următoarea: Uniunea Europeană își planifică mereu fondurile pentru perioade de câte șapte ani. Acum suntem în perioada 2021-2027. Este ultimul an al acestei perioade și sunt puțini bani disponibili, deoarece a trebuit să facem multe cheltuieli neprevăzute, inclusiv un sprijin mult mai mare pentru Republica Moldova. Sprijinul pentru Republica Moldova a crescut de la an la an și, de fiecare dată când a existat o situație de criză, Uniunea Europeană a oferit ajutor. A fost elaborat și Planul de Creștere. Așadar, tocmai sprijinul adițional oferit Republicii Moldova, dar și Ucrainei și statelor candidate, precum și fondurile alocate apărării și independenței energetice, a contribuit la diminuarea rezervelor bugetare”, a asigurat el.
În pofida constrângerilor bugetare, Parlamentul European a reușit să obțină două majorări suplimentare în negocierile privind bugetul pentru anul 2027, a precizat Siegfried Mureșan.
„Din toate aceste motive, au rămas și mai puțini bani disponibili, iar pentru anul următor rezervele sunt foarte mici. Cu toate acestea, noi, Parlamentul European, am reușit să obținem două majorări în negocierile cu Comisia Europeană și cu guvernele statelor membre. În primul rând, am reușit să obținem o majorare suplimentară de 13 milioane de euro pentru vecinătatea estică. Acești bani nu sunt destinați Ucrainei, deoarece aceasta are fonduri speciale proprii. Așadar, este vorba despre 13 milioane de euro în plus pentru Republica Moldova și celelalte state din vecinătatea estică. În plus, am reușit să obținem o majorare suplimentară de un milion de euro, destinată în mod special Republicii Moldova. Aceasta vine pe lângă sprijinul anunțat recent, la Chișinău, de comisara europeană pentru extindere, Marta Kos. De fiecare dată când se negociază un buget, când Republica Moldova are nevoie de sprijin sau când se află într-o situație de criză, venim cu un ajutor suplimentar față de cel deja agreat”, a declarat Mureșan.
Oficialul european a mai precizat că fondurile suplimentare vor putea fi utilizate în cadrul mecanismelor de finanțare deja existente, fără introducerea unor reguli sau proceduri noi pentru beneficiari.
„În privința criteriilor de acordare, avem Planul de Creștere, în cadrul căruia totul a fost agreat între Comisia Europeană și autoritățile de la Chișinău, inclusiv țintele și jaloanele care trebuie îndeplinite. În ceea ce privește cele 13 milioane de euro, la care se adaugă încă un milion de euro, acești bani vor fi alocați prin liniile bugetare cunoscute până acum. Așadar, fondurile suplimentare pe care am reușit să le obținem vor fi destinate unor proiecte din domenii deja cunoscute și vor fi aplicate în baza regulilor existente. Este ultimul an al exercițiului bugetar. Nu se va schimba nimic în ceea ce privește regulile, nu vor apărea reguli noi și nu vor exista complicații. Pur și simplu, Uniunea Europeană pune la dispoziție mai mulți bani pentru proiectele aflate în derulare în Republica Moldova, astfel încât să poată fi realizate mai multe proiecte în domeniile în care se investește deja”, a conchis Siegfried Mureșan.