Ambasadorul României, mesaj puternic de la Tiraspol: „Nici frigul, nici întunericul nu au învins spiritul liber”

Într-un spațiu în care propaganda, șantajul energetic și manipularea identitară sunt folosite pentru a menține societatea în divizare, există momente în care diplomația trebuie să transmită mesaje fără echivoc. Declarația ambasadorului României la Chișinău, Cristian-Leon Țurcanu, despre cei 35 de ani ai Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol este unul dintre aceste momente. Un mesaj bine articulat, cu substanță politică și, mai ales, cu o înțelegere clară a realităților din regiunea transnistreană.
Merită remarcată nu doar fermitatea discursului, ci și felul în care ambasadorul a ales să vorbească despre una dintre cele mai sensibile probleme ale Republicii Moldova: relația dintre identitate, educație și libertatea de a-ți decide propriul viitor.
Atunci când afirmă că Liceul „Lucian Blaga” este „cel mai puternic simbol al rezistenței împotriva frigului și a întunericului”, ambasadorul nu folosește doar o formulare inspirată. El sintetizează trei decenii și jumătate de eforturi ale profesorilor, elevilor și părinților care au ales să apere dreptul la educație în limba română într-un mediu politic ostil. Iar referirea la frigul provocat de șantajul energetic al Moscovei transmite un adevăr incomod: dependența energetică poate deveni o armă de presiune asupra oamenilor, însă nu trebuie confundată cu loialitatea sau convingerile acestora.
La fel de importantă este însă o altă dimensiune a declarației. Ambasadorul nu a prezentat liceul ca pe o instituție destinată exclusiv comunității românești, ci a evidențiat faptul că români, ucraineni, ruși, bulgari și reprezentanți ai altor minorități au ales să învețe în limba română și să-și construiască împreună viitorul. Este poate cel mai puternic răspuns la propaganda care încearcă să prezinte limba română și apropierea Republicii Moldova de România și de Uniunea Europeană drept o amenințare la adresa identității minorităților. Dimpotrivă, exemplul acestui liceu demonstrează că limba română poate fi un spațiu al întâlnirii și al integrării, fără ca apartenența etnică sau limba maternă a cuiva să fie negate. A învăța în limba română nu înseamnă a renunța la propria identitate, ci a dobândi o oportunitate în plus de a participa la viitorul european al Republicii Moldova.
Aici se vede și calitatea mesajului diplomatic. România nu trebuie să-și promoveze valorile prin antagonizarea comunităților etnice, ci prin apărarea libertății fiecărei persoane de a-și păstra limba, cultura și identitatea. Apartenența europeană nu presupune uniformizare, iar respectul pentru limba română nu înseamnă negarea altor limbi.
Mai mult, afirmația ambasadorului potrivit căreia educația reprezintă cel mai bun răspuns dat actorilor care investesc în dezbinare merită reținută. În regiunea transnistreană, unde generații întregi au crescut într-un spațiu informațional puternic influențat de narațiunile rusești, educația înseamnă mult mai mult decât acumularea unor cunoștințe. Înseamnă capacitatea de a gândi liber, de a cunoaște alternative și de a nu accepta că propriul viitor trebuie stabilit de alții, adică de Moscova.
Tocmai de aceea, România trebuie să continue să susțină instituțiile de învățământ cu predare în limba română din stânga Nistrului. Nu ca pe niște simple simboluri ale prezenței românești, ci ca pe niște comunități vii, care au nevoie de sprijin concret și constant. Dreptul la educație nu poate depinde de raionul în care te-ai născut și nici de realitățile politice impuse de un regim separatist.
Declarația lui Cristian-Leon Țurcanu este un exemplu de diplomație care nu se limitează la formule protocolare și felicitări aniversare. Este o poziționare care îmbină fermitatea față de presiunile Moscovei cu respectul pentru diversitatea etnică și susținerea aspirațiilor europene ale cetățenilor Republicii Moldova. În același timp, este o afirmare clară și curajoasă a angajamentului României față de românismul de dincolo de Nistru, față de dreptul comunităților românești de a-și păstra limba, identitatea și legătura cu spațiul cultural românesc.
Iar acesta este, poate, cel mai important mesaj: viitorul european al Republicii Moldova nu trebuie să se oprească la Nistru. Niciun cetățean nu trebuie lăsat în afara acestui viitor doar pentru că trăiește într-o regiune asupra căreia Chișinăul nu exercită control constituțional efectiv.
Uneori, o declarație diplomatică reușește să spună mai mult decât zeci de comunicate oficiale. Mesajul ambasadorului României este unul dintre acestea. Pentru că apără nu doar o școală, ci un principiu fundamental: oamenii trebuie să aibă libertatea de a-și alege identitatea, educația și viitorul.