Pretins pro-europeană, Olesea Stamate se lasă cucerită de „sensurile” lui Baștovoi, călugărul care i-a insultat pe români, americani și europeni. O trecere în revistă a derapajelor călugărului moscovit

Într-o postare publicată pe Facebook, Olesea Stamate, fostă ministră a Justiției și ex-deputată, care se prezintă drept politiciană pro-europeană, ne anunță, cu emfază, că a participat la o lansare de carte a călugărului moscovit Savatie Baștovoi. Olesea Stamate transmite că, pentru ea, acest eveniment a fost unul „plin de suflet și de sens”. În cele ce urmează, vom face o trecere în revistă a mărețelor „sensuri” promovate de călugărul Baștovoi, sensuri care au, în realitate, o singură direcție: Moscova.

Savatie Baștovoi atacă românii

În 2012, site-ul CrestinOrtodox.ro publica un interviu realizat de Claudiu Târziu, europarlamentar și fost lider al AUR, pentru revista Rost, interviu pe care G4Media îl datează în 2003. În cadrul acestuia, Baștovoi insulta poporul român, catalogându-l drept „slab și fără personalitate” și susținea, în aceeași cheie a discursului său anti-occidental, că „americanizarea” este sinonimă cu „renunțarea totală la minte”.

„Nu știu ce înseamnă o limbă slabă sau puternică, dar știu ce înseamnă un popor slab și fără personalitate. Românii, întotdeauna, au fost impresionați de ceea ce vine de la străini. În veacul al XIX-lea, vorbeau franțuzește, ceva mai înainte, grecește, acum, americaneste. Același popor, același fenomen, limba n-are nicio vină. Nu schimbarea limbii mă sperie pe mine, că limba spune ce-i zice mintea, ci schimbarea minții. Nu că românii ar avea cine știe ce minte bună, dar, așa cum e ea, totuși e minte, pe când ceea ce ne aduce americanizarea este renunțarea totală la minte”, spunea Baștovoi.

Dispreț la adresa americanilor și europenilor

Baștovoi nu s-a oprit aici. I-a atacat la pachet pe americani și europeni, după cum consemnează G4Media.

„Statisticile îi arată pe americani că pe un popor suficient de urît, care are mari necazuri cu obezitatea și în genere cu bolile fizice și psihice. Iar europenii sînt atât de inculți, încât studenții noștri de la facultățile de artă, cînd pleacă în excursii, în câteva săptămîni (pentru că nu li se permite să treacă tablouri la vama) le bat toate valorile naționale, ce-i drept cu kitsch-uri, că acestea plac pseudoelitelor europene”, afirma călugărul moscovit.

O poziție controversată față de separatismul transnistrean

În 2013, într-un interviu acordat publicației Adevărul, Savatie Baștovoi susținea că termenul „separatiști” este unul nepotrivit atunci când ne referim la pseudo-autoritățile de la Tiraspol, argumentând că asemenea noțiuni „instigă la ură și la tensiuni”. În condițiile în care separatismul transnistrean reprezintă o realitate politică și geopolitică majoră, o asemenea nuanțare terminologică ridică serioase semne de întrebare. Diluarea limbajului, nuanțarea forțată acolo unde nu este cazul, în scopul denaturării adevărului, se numără printre tehnicile folosite de propagandiștii Kremlinului.

Uniunea Europeană, comparată cu o „carie”

Totodată, Savatie Baștovoi a promovat în repetate rânduri un discurs virulent împotriva Uniunii Europene, după cum amintește G4Media.

„Două carii ieșite din aceeași găoace rod astăzi poporul nostru: ecumenismul pe plan religios și ideea Uniunii Europene pe plan politic și economic”, scria Baștovoi pe acest subiect.

Conferința anulată de la Cluj și criticile expertei Ileana Racheru

În acest context, merită amintit că, în primăvara acestui an, Asociația Studenților Creștin-Ortodocși (ASCOR) Cluj a anulat o conferință la care îl invitase pe controversatul călugăr moscovit Savatie Baștovoi. Evenimentul urma să fie găzduit în Aula Magna a Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș-Bolyai. Anularea conferinței a venit în urma reacțiilor dure provocate de promovarea lui Baștovoi, într-un moment în care Rusia desfășoară un amplu război hibrid împotriva României și a Uniunii Europene.

Ileana Racheru, expertă în spațiul post-sovietic, a criticat la acea vreme decizia ASCOR Cluj de a-l invita pe Baștovoi. Într-o postare publicată pe Facebook, intitulată „trimișii Rusiei în universitățile din România”, Racheru a scris că Baștovoi „se ocupă cu denigrarea Bisericii Ortodoxe Române în Republica Moldova în contextul unui scandal în care mitropolia rusească nu dorește să cedeze biserica din satul Dereneu către Mitropolia Basarabiei (aflată sub coordonarea Patriarhiei de la București), deși aceasta din urmă a obținut lăcașul prin hotărâre judecătorească definitivă”.

„Presupun că ascoriștii nu s-au obosit să citească pe pagina de Facebook a ‘părintelui’ ce ‘grozăvii’ fac BOR și România în Repubica Moldova, cum vor să ‘îi readucă în vremea lui Stalin’ pe moldoveni. În mod similar, pot să presupun că nimeni din conducerea UBB nu verifică cine și despre ce vorbește în fața studenților”, mai spune Racheru în postare.

Atac la identitatea națională românească și la Catedrala Mântuirii Neamului

Tot în acest registru al atacurilor la adresa identității naționale românești se înscrie și poziționarea lui Baștovoi față de proiectul Patriarhiei Române privind construirea Catedralei Mântuirii Neamului. În 2016, călugărul a criticat nu doar proiectul în sine, ci și conceptele de neam și națiune pe care acesta le simbolizează. Contradicția este izbitoare: un personaj care, atunci când atacă Uniunea Europeană, recurge la un discurs de tip „suveranist”, devine brusc un contestatar al suveranismului și al identității naționale atunci când România își afirmă propriile simboluri și politici naționale.

„Atunci cînd denumești cea mai mare catedrală a unei Biserici Autocefale ‘Catedrala Mîntuirii neamului’, iar asta se întîmplă la două mii de ani de creștinism, trebuie să te întrebi cui o închini? Dintotdeauna și peste tot în lume bisericile se închină lui Dumnezeu și au hramuri fie în cinstea Sfintei Treimi (legate de obicei de sărbătorile mari), fie în cinstea Maicii Domnului sau a altor sfinți. Nu poți invoca vechimea unei idei lansate în secolul al 19-lea, în plină beție a teoriei politice despre națiuni-neamuri, idee străină de spiritul universalist al creștinismului, ca să zidești o catedrală cu teză politică și identitară”, zicea Baștovoi.

În aceeași direcție se pronunță și publicația G4Media, care notează că o țintă predilectă pentru Baștovoi este conducerea Bisericii Ortodoxe Române, pe care o acuză de ecumenism. Altădată apărător al ideii de națiune, atunci când denunță presupusul pericol al topirii națiunilor în Uniunea Europeană, Baștovoi ajunge să critice tocmai afirmarea identității naționale românești în cadrul propriei Biserici.

„Românii sînt unul din neamurile pămîntului, dar din momentul creștinării fiecare român iese din neamul său și se alătură poporului ales, preoției sfinte. A insista pe identitatea națională într-un mod oficial și demonstrativ înseamnă a intra în contradicție cu spiritul creștinismului”, a afirmat Baștovoi.

Contradicțiile poziționărilor Olesei Stamate

În cele din urmă, întreg tabloul prezentat în acest articol spune foarte multe și despre Olesea Stamate, nu doar despre Savatie Baștovoi. O fostă ministră a Justiției, care se prezintă drept politiciană pro-europeană, găsește de cuviință să promoveze cu entuziasm un personaj ale cărui poziționări publice sunt în contradicție flagrantă cu principiile pe care pretinde că ea le susține. Vorbim despre un călugăr care atacă Uniunea Europeană, denigrează americanii, îi descrie pe români drept un popor „slab și fără personalitate” și contestă identitatea națională românească, în timp ce apără structurile bisericești aflate sub jurisdicția Moscovei.

Nu poți invoca valorile europene atunci când îți construiești profilul public, iar apoi să prezinți drept un eveniment „plin de suflet și de sens” asocierea cu un personaj care disprețuiește tocmai lumea politică și culturală căreia pretinzi că îi aparții.

Încă un exponent al „pro-europenismului” care oferă legitimitate bisericii ruse

De altfel, Olesea Stamate nu este singurul exponent al „pro-europenismului” de la Chișinău care contribuie la legitimarea structurilor bisericești controlate de Moscova. Un exemplu relevant este chiar Igor Grosu, președintele PAS și al Parlamentului Republicii Moldova, care, pe 26 octombrie 2026, a avut o întrevedere oficială cu Mitropolitul Vladimir, reprezentantul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove, structură aflată sub jurisdicția canonică a Patriarhiei Ortodoxe Ruse. În urma întâlnirii, Grosu a vorbit despre „întărirea dialogului și a colaborării dintre Biserică și instituțiile statului”, iar ulterior a pledat pentru „o colaborare frumoasă” între Mitropolia Moldovei și Mitropolia Basarabiei.

Desigur, dialogul autorităților cu reprezentanții cultelor religioase nu este, în sine, condamnabil. Problema apare însă atunci când, sub umbrela dialogului și a pretinsei neutralități instituționale, este oferită legitimitate publică unei structuri bisericești care rămâne subordonată canonic Patriarhiei Moscovei și care se află în conflict cu Mitropolia Basarabiei, structură a Patriarhiei Române. Mai mult, Igor Grosu se întâlnise cu Mitropolitul Basarabiei, Antonie, cu numai cinci zile înainte, ceea ce face cu atât mai relevantă necesitatea de a clarifica dacă PAS tratează în mod egal cele două structuri fără să țină cont de implicațiile geopolitice și istorice ale jurisdicției rusești.