VIDEO | Ion Sturza avertizează: Integrarea europeană riscă să devină un proiect asociat exclusiv guvernării, iar anul 2028 s-ar putea transforma „dintr-o oportunitate într-un an al problemelor”

Fostul premier Ion Sturza atrage atenția asupra riscului ca progresele Republicii Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană să nu fie însoțite de o susținere suficientă din partea societății. În cadrul Forumului de Integrare Europeană, ediția a XII-a, acesta a criticat asocierea aproape exclusivă a parcursului european cu actuala guvernare, consultările grăbite cu mediul de afaceri și implicarea insuficientă a opoziției parlamentare în procesul decizional. Sturza a avertizat și asupra așteptărilor nerealiste privind anul 2028, subliniind că finalizarea negocierilor de aderare nu trebuie confundată cu obținerea automată a statutului de membru al Uniunii Europene.
În intervenția sa, fostul prim-ministru a amintit că aspirațiile europene ale Republicii Moldova au o istorie de aproape trei decenii, iar actualele progrese reprezintă rezultatul unui proces îndelungat, accelerat în ultimii ani. Totodată, el a subliniat necesitatea unei comunicări mai clare cu cetățenii privind etapele aderării și semnificația termenului 2028.

„Întrebarea frecventă pe care mi-o dau, pe stradă, oamenii când mă întâlnesc este cât de real este ca în 2028 să fim în Uniunea Europeană? Adevărul că, din păcate, există această percepere în societate, inclusiv la partea societății care este mai evoluată, mai informată, că noi vom fi sau promisiunea autorităților este că în 2028 vom fi membri a Uniunii Europene, deși, după cum știm, lucrurile nu sunt chiar atât de certe și ar trebui să facem totuși un efort de a explica care sunt aceste etape și, de fapt, ce înseamnă 2028. Anul 2028 poate se transforme într-un an al problemelor și de fapt, trebuie să dăm un semnal societății că viața nu se termină în 2028 și trebuie să construim și după 2028”, a declarat fostul prim-ministru.

Sturza a vorbit despre un posibil decalaj între realizările autorităților în negocierile cu Bruxelles-ul și nivelul de susținere a integrării europene în societate. Potrivit fostului premier, asocierea acestui obiectiv cu un singur partid politic, dar și reformele dificile promovate în apropierea unor noi cicluri electorale, ar putea afecta percepția publică asupra procesului.

„Perceperea mea de la nivelul întâlnirilor mele cu oamenii de afaceri, cu societatea, este că începe să apară un decalaj între succesele noastre reale de integrare europeană la nivel politic, la nivel tehnic și susținerea societății. De ce se întâmplă acest lucru? Pentru că integrarea europeană este asociată doar cu partidul de guvernare. Și evident că după două cicluri electorale, acest suport se erodează. Obiectiv legat de multiple crize, de micile greșeli care se fac în procesul de guvernare și de intenția Guvernului, pe ultima sută de metri, de a face niște reforme foarte necesare, dar care vor aduce o anumită perturbare în societatea noastră, reformele bugetar-fiscale, teritoriale și altele, care în mod normal ar fi trebuit făcute la începutul ciclurilor electorale. În genere, noi intrăm într-un ciclu electoral, trei ani de alegeri, care vor distorsiona foarte mult perceperea integrării europene de către societate”, a explicat Sturza.

Un alt subiect abordat de fostul șef al Executivului a vizat modul în care autoritățile consultă mediul de afaceri asupra modificărilor legislative și reformelor necesare aderării. Sturza a criticat termenele extrem de scurte acordate pentru examinarea unor documente complexe, avertizând că asemenea practici riscă să transforme consultările publice într-o simplă formalitate.

„Eu am un sistem de monitorizare zilnică de așa-numitele consultări ale businessului, pe care le face Guvernul, ministerele, departamentele. Vreau să vă spun că zilnic apar trei, patru, cinci solicitări de poziții din partea asociațiilor de business, comunităților de afaceri. Aceste poziții sunt cerute într-un iureș și într-o formulă foarte, foarte expres. Majoritatea au un termen de reacție de două-trei zile la documente foarte complexe și se creează o impresie în societatea de business că de fapt este un proces foarte formal și nimeni, de fapt, nu ia în considerație ceea că businessul vrea să-și expună poziția. Sunt foarte multe temeri, justificate și mai puțin justificate, referitoare la capitolele de negociere, în special pe concurență, pe mediu, pe sistemul financiar. Cred că noi nu trebuie să tragem frâna, dar trebuie să fim mult mai aplicativi, mult mai corecți în acest proces de negociere”, a mai afirmat fostul premier.

Ion Sturza a insistat asupra necesității unui consens politic și social mai larg în jurul integrării europene. Acesta a criticat excluderea unei părți a societății din procesul decizional, prin marginalizarea reprezentanților săi din Parlament, și a îndemnat Legislativul să revină la principiile democratice de bază.

„Din păcate, iarăși se creează o impresie că, de fapt, în această căruță care se mișcă spre Uniunea Europeană, la volan este doar guvernarea, ceea ce este un lucru greșit. Trebuie să avem coeziune și să avem cât mai multă implicare a societății. Cred că deja e târziu să vorbim despre un consens de la Snagov, deși ar trebui. Cred că ce am putea face noi din mers este să readucem democrația în procesele de decizionale și politice și administrative în Republica Moldova. Și un exemplu poate să-l dea Parlamentul. Nici mie, nici la foarte mulți alți observatori nu ne place că practic este exclusă o parte considerabilă din societate, prin reprezentanții lor în Parlament de decizii, sau că deciziile se iau conjunctural pentru a rezolva o problemă. De aceea, Parlamentul are capacitatea, și intelectuală și organizațională să revină la elementele democratice de bază. Noi nu o să ajungem Uniunea Europeană dacă nu o să dăm dovadă de coeziune socială, de o pace interetnică și de o implicare cât mai largă și la nivel central, dar și la nivel teritorial, a oamenilor”, a explicat Sturza.

Fostul premier a îndemnat autoritățile și societatea să privească integrarea europeană drept un proiect de durată, care necesită participarea tuturor actorilor politici, economici și sociali.

„Deci, haideți să facem tot posibilul ca 2028 să nu se transforme într-o problemă, să se transforme într-o oportunitate pentru țara noastră”, a conchis Ion Sturza.