Rusia și Ucraina au reluat negocierile de pace. SUA văd posibil un compromis teritorial, dar Kievul respinge cedarea teritoriilor
Rusia și Ucraina au reluat marți, 10 noiembrie, negocierile de pace în Emiratele Arabe Unite, sub medierea Statelor Unite, pentru prima dată din februarie. Discuțiile de la Abu Dhabi au loc după ce președintele american Donald Trump a sugerat că ar putea fi încheiat un acord amplu, care să vizeze nu doar încetarea războiului din Ucraina, ci și securitatea întregii Europe. Potrivit Reuters, negociatorii americani consideră posibil un compromis privind teritoriile disputate, însă un înalt oficial ucrainean a respins categoric ideea unor concesii teritoriale din partea Kievului.
Negocierile sunt programate pentru două zile, 10 și 11 noiembrie, iar delegația americană este reprezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner. La începutul reuniunii, Kushner a declarat că discuțiile purtate anterior cu cele două părți au contribuit la reducerea divergențelor și că administrația Trump este hotărâtă să obțină un acord de pace.
Oficialul american a explicat că Washingtonul urmărește o soluție care să pună capăt războiului, dar care să permită ambelor țări să-și construiască un viitor mai stabil.
Cu toate acestea, Reuters subliniază că pozițiile Moscovei și Kievului rămân profund divergente, în special în privința controlului asupra teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia.
Potrivit unui oficial american citat de agenție, negociatorii Statelor Unite cred că Vladimir Putin și Volodimir Zelenski ar putea accepta, în cele din urmă, un compromis teritorial. În scenariul discutat, Ucraina ar obține încetarea războiului, garanții de securitate și o foaie de parcurs pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Un înalt oficial ucrainean a respins însă posibilitatea ca Guvernul de la Kiev să accepte asemenea concesii. Acesta a precizat că problema teritoriilor poate fi examinată numai la nivelul liderilor celor două state și exclusiv în contextul unor garanții de securitate adecvate pentru Ucraina.
Moscova continuă să insiste asupra retragerii forțelor ucrainene din întreaga regiune Donbas, inclusiv din teritoriile pe care armata rusă nu le controlează. La rândul său, Zelenski a refuzat în repetate rânduri să cedeze teritorii apărate de militarii ucraineni.
Înaintea negocierilor, președintele Ucrainei a susținut că situația de pe front consolidează poziția Kievului la masa tratativelor. Zelenski a invocat recuperarea unor teritorii din regiunea Donețk și pierderile suferite de armata rusă, calificându-le drept record. Moscova contestă aceste afirmații.
Un alt punct sensibil al negocierilor îl constituie participarea statelor europene. Franța, Germania și instituțiile Uniunii Europene au trimis reprezentanți la Abu Dhabi, însă Rusia s-a opus implicării directe a europenilor în discuțiile dintre Moscova, Kiev și Washington.
În aceste condiții, reprezentanții Ucrainei au avut consultări separate cu oficiali europeni, americani și ai NATO, înaintea reuniunii trilaterale.
Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, a declarat că Ucraina depune eforturi pentru ca Europa să fie implicată în procesul diplomatic.
Franța a insistat că o pace durabilă în Ucraina nu poate fi obținută fără abordarea problemelor de securitate europeană și fără participarea directă a statelor vizate.
În schimb, o sursă din delegația rusă a declarat pentru Reuters că Moscova dorește ca negocierile să se concentreze asupra elaborării unui nou cadru de securitate pentru Europa, după încheierea războiului.
Această abordare este în concordanță cu declarațiile recente ale lui Donald Trump, care a sugerat că Washingtonul discută despre un acord mult mai amplu decât o simplă înțelegere între Rusia și Ucraina.
„Va fi un acord mare și va implica mai mult decât Ucraina”, a declarat anterior președintele american, sugerând că înțelegerea ar putea cuprinde întreaga Europă.
Afirmațiile sale au provocat îngrijorări în rândul unor oficiali europeni, care au avertizat că deciziile privind securitatea continentului nu pot fi luate fără participarea statelor direct vizate.
Înaintea invaziei pe scară largă a Ucrainei, declanșată în februarie 2022, Rusia ceruse NATO să-și retragă forțele din statele care au aderat la Alianță după anul 1997. Solicitările Moscovei au fost respinse de NATO.
Reluarea negocierilor are loc după aproximativ nouă luni de întrerupere a discuțiilor directe mediate de Washington. Deși Trump și reprezentanții administrației americane și-au exprimat optimismul cu privire la posibilitatea unui acord, până în prezent nu există indicii publice că Rusia ar fi renunțat la principalele sale revendicări teritoriale.
În paralel cu demersurile diplomatice, confruntările militare continuă. Rusia atacă infrastructura energetică și orașele ucrainene, iar Ucraina a intensificat loviturile asupra rafinăriilor de petrol din Federația Rusă.
