VIDEO | Mihail Sirkeli: „Chișinăul ar trebui să-și pună centura de siguranță. Totul abia începe. Rezultatul acestor alegeri nu este întâmplător”. Kremlinul ar pregăti terenul pentru un referendum separatist
Rezultatele primului tur al alegerilor din Găgăuzia ar putea marca începutul unei noi etape de destabilizare a Republicii Moldova, cu implicații directe asupra securității naționale și a procesului de integrare europeană. Răspândirea discursului agresiv anti-Chișinău, accederea în Adunarea Populară a unor persoane asociate rețelei lui Ilan Șor, dar și șansele ca unul dintre organizatorii referendumurilor ilegale din 2014 să ajungă în fruntea autonomiei conturează un scenariu favorabil Kremlinului. Potrivit analistului politic Mihail Sirkeli, Moscova ar urmări să instaleze la conducerea Găgăuziei persoane dispuse să organizeze un referendum privind independența regiunii în cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Analistul avertizează că autoritățile de la Chișinău trebuie să se pregătească pentru o nouă etapă de turbulențe politice.
„Chișinăul ar trebui să-și pună centura de siguranță, pentru că Găgăuzia intră într-o nouă etapă de turbulențe politice. Ieri (dumincă) a avut loc primul tur al alegerilor pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară. Rezultatele au arătat că nu trebuie să ne așteptăm la îmbunătățiri în Găgăuzia și, dimpotrivă, situația ar putea deveni și mai complicată. Cineva ar putea spune… Mihail, ca întotdeauna, dramatizezi situația și vezi în toate doar lucrurile negative. La aceasta pot răspunde în felul următor: În Adunarea Populară a fost ales din primul tur, cu un rezultat de 53% din voturi, Ivan Burgudji, omul care, în vara anului 2022, îndemna Moscova să lovească cu o rachetă Chișinăul. Adică majoritatea alegătorilor din această localitate l-au considerat cel mai demn reprezentant al lor în Adunarea Populară a Găgăuziei. Și Burgudji nu este singurul de acest fel acolo”, a declarat, alarmat, Mihail Sirkeli.
Analistul consideră că interesul mai redus al locuitorilor autonomiei pentru alegerile regionale, în comparație cu scrutinele naționale, reflectă inclusiv aspirațiile geopolitice ale unei părți importante a electoratului găgăuz.
„Alegerile s-au desfășurat cu o prezență foarte scăzută la urne, de 37,6%, sau 47.184 de alegători care s-au prezentat la secțiile de votare. Spre exemplu, la alegerile parlamentare de acum un an, prezența la urne în Găgăuzia a fost de 57 de mii de alegători, cu 10 mii mai mulți decât la alegerile pentru funcția de bașcan din acest an. Iar la alegerile prezidențiale de acum doi ani, prezența la urne în Găgăuzia a ajuns la 63 de mii în primul tur și la 66 de mii în turul al doilea. Din punctul meu de vedere, acest lucru confirmă sentimentele proruse în rândul găgăuzilor și faptul că Găgăuzia este percepută drept o autonomie geopolitică, nu una politică. Majoritatea locuitorilor Găgăuziei vor să trăiască alături de Rusia și vor ca sub controlul Rusiei să se afle nu doar Găgăuzia, ci întreaga Republică Moldova. De aceea, în această campanie electorală, la fel ca în cele precedente, discuțiile despre dezvoltarea locală aproape că nu s-au auzit, în schimb au răsunat foarte tare promisiunile de a efectua prima vizită la Moscova și de a negocia cu Rusia livrarea gazelor ieftine pentru Găgăuzia”, a subliniat jurnalistul.
Mihail Sirkeli avertizează asupra unui posibil scenariu prin care Moscova ar putea utiliza conducerea autonomiei găgăuze pentru a exercita presiuni asupra Chișinăului, inclusiv prin organizarea unui nou referendum separatist.
„Este important să înțelegem că rezultatul acestor alegeri nu este întâmplător. Acesta face parte dintr-un joc destul de subtil și precis al Kremlinului în Găgăuzia. Obiectivul Kremlinului, în acest caz, nu este bunăstarea Găgăuziei și nici bunăstarea Republicii Moldova în ansamblu. Obiectivul Kremlinului este destabilizarea Republicii Moldova și compromiterea procesului de integrare europeană a țării noastre. În acest context, trebuie să ne amintim sau să menționăm recenta scurgere de informații, publicată pe site-ul «Eho Moskvi», despre modul în care Rusia vede viitoarea arhitectură de securitate a Europei. Acolo, printre alte presupuse revendicări ale Rusiei, figurează cerința federalizării Republicii Moldova, precum și organizarea, pe teritoriul Găgăuziei, a unor referendumuri privind independența, în cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Acest document ajuns în spațiul public stabilește, practic, sarcina pentru viitoarea componență a Adunării Populare și pentru viitorul bașcan al Găgăuziei. Iar Rusia face tot posibilul ca în Adunarea Populară și în fotoliul de bașcan să ajungă persoane care vor organiza un referendum privind independența Găgăuziei atunci când Rusia va solicita acest lucru. Prin urmare, dacă cineva de la Chișinău consideră că aceste alegeri vor pune capăt confruntării dintre Comrat și Chișinău și vor elimina amenințarea la adresa securității naționale care vine din Găgăuzia, atunci sunt nevoit să-l dezamăgesc: totul abia începe”, a conchis Mihail Sirkeli