De ce este importantă vizita lui Vasile Tofan la București. Ion Tăbârță: „Relația dintre Republica Moldova și România are o trăsătură pe care nu a avut-o mult timp: proiectele mari, proiectele grandioase”

Faptul că premierul Vasile Tofan a ales Bucureștiul pentru prima sa vizită externă transmite un semnal clar că relația cu România rămâne una dintre prioritățile politicii externe a Republicii Moldova, susține comentatorul politic Ion Tăbârță. Potrivit acestuia, cooperarea dintre cele două state a intrat în ultimii ani într-o nouă etapă, definită de proiecte strategice în energie și infrastructură.

Comentatorul a declarat că relația moldo-română are un caracter special, indiferent de „temperatura politică” dintre Chișinău și București. După anul 2009, aceasta ar fi depășit în mare parte conflictele provocate de guvernările de la Chișinău care promovau abordări antiromânești și a început să producă rezultate concrete.

„Cu certitudine, este un semnal și un mesaj că România reprezintă o prioritate în relațiile externe sau în politica externă a Republicii Moldova. Și este firesc să fie așa, pentru că relația moldo-română este una deosebită, este una specială.

Tot timpul a fost așa, indiferent de temperatura politică a relațiilor dintre Chișinău și București. Cu atât mai mult că, după 2009, în linii mari, relația moldo-română a trecut peste acele coliziuni politice care au existat între Chișinău și București, inclusiv din cauza faptului că puterea politică de la Chișinău avea anumite abordări antiromânești.

După 2009, această relație a fost tot timpul una bună sau chiar foarte bună și a avut și rezultate concrete”, a declarat Ion Tăbârță.

Vizita premierului la București este, în opinia sa, firească și în contextul obiectivului declarat al Guvernului de a pregăti Republica Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană în perioada 2028–2030.

Tăbârță a amintit că România susține de mai mulți ani parcursul european al Republicii Moldova, inclusiv prin Parteneriatul strategic pentru integrarea europeană, instituit în anul 2010.

„Această vizită este logică și firească, pe lângă semnalele simbolice pe care le transmite. Guvernul Tofan și-a propus ca, în perioada 2028–2030, să pregătească Republica Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană, începând de la finalizarea negocierilor și ajungând ulterior la faza deciziilor politice ale statelor membre ale Uniunii Europene.

Știm foarte bine despre rolul și aportul României în parcursul european al Republicii Moldova. Avem Parteneriatul strategic dintre cele două state, din anul 2010, care chiar așa se numește: pentru susținerea integrării europene a Republicii Moldova”, a afirmat comentatorul.

Potrivit lui Ion Tăbârță, relația cu România nu se limitează la dimensiunea identitară și lingvistică, ci are și o componentă practică esențială pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană.

„Pe lângă această relație specială dintre Chișinău și București, care are și componenta identitară și lingvistică, avem și partea practică. Integrarea europeană a Republicii Moldova nu poate duce decât pe la București. Calea este pe la București, nu pe alte drumuri.

România a fost un stat care a susținut permanent și a promovat cauza europeană a Republicii Moldova, chiar și atunci când țara noastră nu avea garantată această perspectivă și făcea parte din Parteneriatul Estic”, a spus Tăbârță.

Comentatorul a amintit, în acest context, inițiativele fostului președinte român Traian Băsescu, care pleda pentru separarea Republicii Moldova de pachetul general al statelor Parteneriatului Estic și apropierea acesteia de perspectiva oferită țărilor din Balcanii de Vest.

„Președintele Băsescu încerca să ajungă la diferiți lideri europeni cu inițiativa ca Republica Moldova să fie decuplată din pachetul statelor Parteneriatului Estic și să fie inclusă alături de Balcanii de Vest.

Parcursul european al Republicii Moldova a avut tot timpul și această dimensiune românească, de la București. În acest context, prima vizită a premierului Vasile Tofan la București transmite un semnal foarte important: pentru Republica Moldova, relația cu România rămâne una prioritară sau una dintre priorități”, a declarat Ion Tăbârță.

O caracteristică nouă a cooperării bilaterale este, potrivit comentatorului, trecerea de la proiecte punctuale la investiții strategice de amploare, care conectează direct Republica Moldova la România și, prin aceasta, la spațiul european.

„Republica Moldova și România au, în ultimii ani, o trăsătură a relației pe care nu au avut-o mult timp: proiectele mari, proiectele grandioase.

Anterior, am avut tot timpul relații bune și strânse pe mai multe segmente, mai ales după ce au fost depășite problemele politice. Dar chiar și atunci când existau probleme politice, relația bilaterală moldo-română era una destul de strânsă.

În ultimii ani avem însă și acest aspect: proiectele mari în relația moldo-română. Aceste proiecte au căpătat un contur din ce în ce mai pronunțat și sunt în creștere”, a explicat comentatorul politic.

Primul proiect major din această nouă etapă a fost, în opinia sa, gazoductul Iași–Ungheni, extins ulterior până la Chișinău. Acesta a fost urmat de proiecte de interconectare energetică și de infrastructură rutieră.

„Dacă mergem în retrospectivă, primul proiect mare dintre cele două state a fost gazoductul Iași–Ungheni–Chișinău. În prima fază a fost, desigur, Iași–Ungheni, iar ulterior s-a ajuns până la Chișinău.

După aceea au fost demarate o serie de alte proiecte, inclusiv în domeniul energetic. Suntem acum practic pe ultima sută de metri sau, vreau să sper, pe ultimii zece metri pentru ca un alt proiect energetic foarte important pentru noi să fie dat în exploatare. Este vorba, desigur, despre linia electrică de înaltă tensiune Vulcănești–Chișinău”, a spus Ion Tăbârță.

Comentatorul a menționat și viitoarele linii electrice Gutinaș–Strășeni și Suceava–Bălți, care ar urma să consolideze interconectarea sistemului energetic al Republicii Moldova cu cel românesc și european.

„Ulterior trebuie să fie demarată sau suntem deja în procesul tehnic pentru lansarea unei alte linii electrice de înaltă tensiune, iar după aceasta să urmeze și cea de-a treia. Este vorba despre Gutinaș–Strășeni și Suceava–Bălți”, a precizat acesta.

În domeniul infrastructurii de transport, Tăbârță a indicat proiectul podului Ungheni–Ungheni și extinderea Autostrăzii Unirii din România până pe teritoriul Republicii Moldova.

„Avem proiecte de infrastructură, inclusiv podul Ungheni–Ungheni, și proiectul legat de Autostrada Unirii din România, care de la Iași va ajunge la Ungheni și va continua inclusiv câțiva kilometri pe teritoriul Republicii Moldova.

Mai avem o serie de alte proiecte foarte importante și mari care leagă cele două state. Cel mai important este că, pe lângă faptul că leagă Republica Moldova și România, aceste proiecte conectează Republica Moldova la spațiul european din punct de vedere al infrastructurii și al energiei”, a subliniat Ion Tăbârță.

Comentatorul a vorbit și despre situația politică dificilă de la București, dar a afirmat că orientarea europeană a României și sprijinul acordat Republicii Moldova nu depind exclusiv de componența unui anumit guvern.

„Chiar dacă luăm în calcul situația politică dificilă și complicată de la București și dificultatea de a identifica un premier care să asigure stabilitate politică și să fie ancorat clar în Uniunea Europeană, România este, cu certitudine, un stat cu vocație europeană și puternic ancorat în realitățile și structurile europene.

Din acest punct de vedere, România va continua să fie un stat care va ajuta permanent Republica Moldova, indiferent de guvernările care se vor afla la București”, a conchis Ion Tăbârță.