VIDEO | „Unii sunt gata să se unească doar ca să nu ajungem cotropiți de Rusia”. Ion Tăbârță explică de ce crește unionismul în Republica Moldova și avertizează că Moscova încearcă să-l folosească împotriva integrării europene
Susținerea pentru Unirea Republicii Moldova cu România nu mai este alimentată exclusiv de argumente istorice și identitare, ci tot mai mult de considerente economice și de securitate, în special după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina. Analistul Ion Tăbârță afirmă că segmentul unionist s-a diversificat considerabil, incluzând astăzi cetățeni care văd în România un model de dezvoltare, dar și persoane care consideră unirea o soluție de protecție în fața unei eventuale agresiuni rusești. Într-un interviu cu jurnalista Valentina Ursu, analistul susține că unionismul și integrarea europeană sunt două opțiuni complementare, însă avertizează că Federația Rusă încearcă să exploateze discursul unor mișcări naționaliste din România pentru a compromite parcursul european al Republicii Moldova.
Valentina Ursu, jurnalistă: „Cum comentați dumneavoastră, totuși, aceste două scenarii? Primul, integrarea europeană a Republicii Moldova, care trebuie să culmineze cu aderarea la UE, și cel de-al doilea scenariu, unirea cu România?”
Ion Tăbârță: „Noi, dacă ne uităm la scenariul unionist sau la profilul unionismului, vedem anumite schimbări. Da, unioniștii cresc ca pondere, 40%, 45%, dar asta nu înseamnă că segmentul unionist este monolit. El, mai degrabă, ca și compoziție, diferă. Dacă inițial primii unioniști, cei 10-15%, erau unioniștii romantici, ideologici, ulterior au apărut unioniștii, după 2005 încoace, poate chiar după 2009, când România a intrat în Uniunea Europeană, avea succes, se făcea reforma justiției, la noi, dimpotrivă, stat captiv și așa mai departe. A început să se lărgească segmentul unionist, au început să vadă în România o alternativă, un stat unde ei pot să aibă o altă bunăstare”, a declarat Tăbârță.
Analistul explică faptul că războiul din Ucraina a adăugat o nouă motivație pentru susținătorii unirii.
„Și au apărut unioniștii, hai să le spunem, cu profil social-economic. Acum, în condițiile războiului din Ucraina, când avem foarte multe probleme legate de securitate, pericole și așa mai departe, au apărut, chiar putem să le spunem, unioniștii cu profil geopolitic. Pentru că doar ca să nu ajungem să fim cotropiți de către Rusia, ei sunt gata să se unească. Asta nu înseamnă că cei care sunt ideologici nu ar putea să fie și unioniști geopolitici sau unioniști cu profil social-economic”, a adăugat el.
Tăbârță consideră că cele două orientări, unionistă și proeuropeană, nu trebuie privite ca fiind în opoziție.
„Și apropo, în contextul geopolitic, în contextul de securitate, Maia Sandu vorbea despre un scenariu al unirii, care ulterior de Eugen Tomac a fost formulat ca un fel de plan B. Dar, până la urmă, unioniștii și segmentul proeuropean sunt complementari”, a mai afirmat Tăbârță.
Analistul susține că, deși ideea unirii beneficiază de susținere în România, discursul unor mișcări naționaliste poate fi folosit de Moscova împotriva obiectivelor europene ale Chișinăului.
„Noi tot timpul am avut majoritate în România. Deși acolo trebuie să recunoaștem că nu provoacă acele inflamații cum este la noi, doar că acolo acest subiect este mai temperat, mai moderat. Dar acum vedem cum unionismul se încearcă a fi folosit de către Federația Rusă pentru a lovi în parcursul european al statului nostru prin intermediul unioniștilor din România”, a subliniat expertul.
În opinia sa, există o diferență importantă între orientările politice asociate naționalismului de pe cele două maluri ale Prutului.
„Noi, dacă ne uităm la unionismul sau la naționalismul de aici, din Republica Moldova și din România, la noi naționalismul este unul proeuropean. În România, invers, este unul antieuropean. Și acest naționalism, sub lozincile unirii, încearcă Federația Rusă să-l folosească pentru a lovi în așa mod în parcursul european al statului nostru”, a conchis Ion Tăbârță.
