Hramul orașului Chișinău a trecut. Concertele s-au încheiat, felicitările au fost rostite, iar orașul a revenit la agitația sa obișnuită. Dincolo de atmosfera sărbătorii, rămâne însă o dilemă politică tot mai apăsătoare: cine va fi candidatul capabil să unească electoratul pro-european și pro-românesc la alegerile locale din 2027?
Mai avem aproximativ un an până la următorul scrutin local, iar situația nu pare deloc încurajatoare pentru cei care își doresc o schimbare la conducerea Primăriei Chișinău.
În ultimii ani, actualul primar, Ion Ceban, a transformat confruntarea politică într-o componentă aproape permanentă a comunicării sale publice. Conflictele cu reprezentanții guvernării, acuzațiile reciproce, transmisiunile în direct și scandalurile administrative au ajuns să ocupe un loc central în viața politică a Capitalei.
În opinia mea, asistăm la o strategie de comunicare din partea primarului Ion Ceban, construită în mare parte pe victimizare, populism și antagonizarea adversarilor politici. Primarul se prezintă frecvent drept victima unor presupuse piedici politice, iar responsabilitatea pentru problemele orașului este transferată, nu de puține ori, asupra guvernării centrale. Desigur, relația dintre administrația municipală și autoritățile centrale nu este lipsită de tensiuni reale. Dar Chișinăul are nevoie de o dezbatere despre administrarea orașului, nu de un spectacol politic permanent. Și totuși, oricât de criticabilă ar fi strategia actualului primar, trebuie să recunoaștem un lucru: Ion Ceban a demonstrat că știe să câștige alegeri.
Lecția anului 2023. A fost oare învățată?
La alegerile locale din noiembrie 2023, Ion Ceban a obținut un nou mandat încă din primul tur, cu peste 50% din voturi. Principalul său contracandidat, Lilian Carp, reprezentantul Partidului Acțiune și Solidaritate, a acumulat doar 28,23%. A fost un eșec electoral important pentru PAS, mai ales într-un municipiu în care electoratul pro-european reprezintă o forță politică semnificativă. Rezultatul ar fi trebuit să determine o analiză serioasă a strategiei partidului de guvernare în Capitală. De ce nu a reușit PAS să convingă mai mulți alegători? Cât a contat popularitatea candidatului? Cât a contat activitatea organizației municipale? Și, poate cel mai important, de ce nu a existat o alternativă suficient de puternică pentru a-l împiedica pe Ceban să câștige din primul tur? Sunt întrebări care merită răspunsuri, nu doar explicații oferite după încheierea campaniei. Privind evoluțiile din ultimele luni, am impresia că lecția anului 2023 nu a fost pe deplin însușită.
PAS și dilema candidatului
Recent, Alexandru Vornicu, primarul orașului Stăuceni, propus în luna iunie de organizația municipală PAS pentru candidatura la Primăria Chișinău, a anunțat că se retrage din cursă, invocând motive familiale. Totuși, retragerea sa readuce în prim-plan o problemă politică: PAS nu are, în acest moment, un candidat definitiv desemnat.
În spațiul public sunt vehiculate mai multe nume, printre care Gheorghe Hajder, Victoria Belous și Victor Chironda. Igor Grosu a promis că formațiunea își va anunța candidatul în curând, iar Vladimir Bolea a exclus deja propria participare la scrutin. Dar întrebarea este dacă simpla desemnare a unui candidat va fi suficientă.
Un candidat la Primăria Chișinău nu poate fi construit peste noapte, cu câteva luni înainte de alegeri. Are nevoie de notorietate, credibilitate, o echipă, o viziune administrativă și, mai ales, de o relație autentică cu locuitorii municipiului. Experiența alegerilor precedente arată că simpla apartenență la partidul de guvernare nu garantează succesul electoral.
Unde sunt celelalte partide pro-europene și pro-românești?
Există însă o problemă care depășește PAS. Ceea ce mă îngrijorează este absența unei coagulări politice vizibile între formațiunile care se revendică de la valorile europene și românești.
În locul unei discuții despre un proiect comun pentru Capitală, despre priorități administrative și despre posibilitatea susținerii unui candidat capabil să atragă un electorat mai larg, vedem, deocamdată, prea puține inițiative publice în această direcție. Dar cred că ar trebui să existe măcar o discuție serioasă despre obiectivele comune și despre șansele reale de a oferi Chișinăului o alternativă.
În același timp, ar fi o greșeală să presupunem că toți alegătorii pro-europeni votează automat împotriva lui Ion Ceban. Rezultatul din 2023 demonstrează că realitatea electorală este mult mai complexă.
Chișinăul nu poate fi câștigat doar cu discursuri geopolitice! Locuitorii săi vor soluții pentru trafic, transport public, urbanism, infrastructură, spații verzi, școli și grădinițe. O alternativă credibilă trebuie să răspundă acestor probleme și să demonstreze că poate administra orașul mai bine decât actuala conducere.
Un an care poate decide viitorul Capitalei
Alegerile din 2027 nu sunt pierdute pentru partidele pro-europene. Dar nici nu pot fi câștigate doar prin invocarea greșelilor actualului primar. Viitorul candidat comun al partidelor autentic pro-europene și pro-românești ar trebui să fie, de ce nu, chiar un independent, nu neapărat un reprezentant PAS. Important este să aibă competențe manageriale, viziune urbanistică și capacitate politică și de comunicare.
Or, acuzațiile că Ion Ceban ar reprezenta interesele Moscovei, că este populist sau că administrația sa este coruptă s-ar putea să nu fie suficiente pentru a-l învinge. Cu un an înainte de alegeri, partidele pro-europene au nevoie nu doar de un candidat comun, ci și de o echipă de specialiști, un plan viabil pentru Chișinău și comunicatori capabili să combată punctual discursul populist al actualului primar. Altfel, riscă să repete eșecul din 2023.
Ion Ceban beneficiază de avantajul funcției, de o notorietate consolidată și de o experiență electorală pe care adversarii săi nu o pot ignora.
În schimb, partidele care își propun să ofere o alternativă au nevoie de timp pentru a construi încredere, de o strategie coerentă și de capacitatea de a depăși rivalitățile politice. Iar timpul trece!
În fond, întrebarea nu este doar cine va candida împotriva lui Ion Ceban, ci cine va reuși să convingă locuitorii Chișinăului că orașul poate fi administrat altfel.
Hramul a trecut, sărbătoarea s-a încheiat. Peste un an, chișinăuienii vor fi chemați din nou la urne. Până atunci, partidele pro-europene și pro-românești au de făcut o alegere: să construiască o alternativă credibilă sau să riște repetarea scenariului din 2023.
Să nu uităm că alegerile locale din 2027 ar putea reprezenta și o rampă de lansare pentru prezidențialele din 2028. O nouă victorie a lui Ion Ceban la Chișinău ar constitui un eșec politic important pentru partidele pro-europene și i-ar consolida poziția în perspectiva următorului scrutin prezidențial. Mai ales că, în 2028, Maia Sandu nu va mai putea candida pentru un nou mandat, iar un lider pro-european cu notorietatea, popularitatea și capacitatea sa de mobilizare electorală nu se întrezărește, cel puțin deocamdată. Prin urmare, miza alegerilor din Chișinău ar putea depăși cu mult administrarea Capitalei.
