EXCLUSIV Studenți cu pregătire incompletă în locul medicilor din așa-zisa Transnistria: cum încearcă separatiștii să cârpească sistemul de sănătate pe cârca pacienților, supunându-i la numeroase riscuri
În așa-zisa Transnistria se elaborează modificări la pretinsa ”lege” „Cu privire la bazele ocrotirii sănătății publice”. Conform acestor schimbări, studenții de la universitățile de medicină și farmacie – după doar trei ani de studiu – ar putea ocupa posturi care, în mod normal, necesită o calificare profesională de nivel secundar, precum cele de asistent medical, paramedic sau alte roluri similare.
În acest articol, analizăm dacă o astfel de măsură poate soluționa eficient criza de personal, ce riscuri implică pentru pacienți și de ce separatiștii apelează tot mai des la studenți pentru a ocupa aceste posturi.
Pentru a înțelege în ce măsură este justificată măsura propusă, trebuie mai întâi examinată starea de fapt din sectorul sanitar al regiunii nerecunoscută de nimeni. Situația a rămas tensionată de mai mulți ani, fapt confirmat de statistici. În plus, odată cu declanșarea crizei economice, toate sectoarele din așa-zisa Transnistria au început să se degradeze, în paralel cu economia locală. Pe acest fundal, pretinsele autorități regionale caută soluții rapide pentru a remedia deficitul de personal din sistemul local de sănătate.
Potrivit așa-zisului Minister al Sănătății de la Tiraspol, în anul 2025, gradul de ocupare a posturilor în unitățile medicale – în ceea ce privește medicii și personalul medical cu studii medii – a fost de 70% din necesar. Cu un an înainte, această cifră era ceva mai ridicată, situându-se la aproximativ 75%. Acestea sunt statistici medii furnizate de pretinsul Minister al Sănătății local; în unele spitale, deficitul de personal ajunge până la 50%, în timp ce în altele este de 10%. Situația variază în funcție de amplasarea spitalului sau a clinicii.
Totodată, rata de fluctuație a personalului în sectorul sanitar a atins 21% în 2025, comparativ cu 14% în 2024 și 10% în 2023. De menționat că o rată de fluctuație normală, acceptabilă, este de 3–5%. Sistemul de sănătate din așa-zisa Transnistria pierde personal mai repede decât reușește să formeze cadre noi. E indubitabil.
Regiunea are o nevoie anuală de aproximativ 300 de medici. Numărul absolvenților institutului medical local este mult mai mic – în jur de 60 pe an –, iar aproape jumătate dintre aceștia părăsesc malul stâng al Nistrului imediat după aceea. Cei a căror educație a fost finanțată de la bugetul local sunt obligați să rămână în sistemul de sănătate timp de trei ani, ca parte a unei perioade de serviciu obligatoriu. Sectorul medical din regiunea nerecunoscută se bazează pe cei care nu au ieșit încă la pensie, precum și pe cei care continuă să lucreze după atingerea vârstei de pensionare.
În cadrul sistemului local de sănătate, 33% dintre angajați au vârsta de pensionare, iar 35% se apropie de aceasta – mai exact, îi mai despart 1–2 ani de împlinirea vârstei de pensionare. Din cauza volumului mare de muncă, a salariilor mici și a lipsei echipamentelor necesare pentru a asigura o îngrijire adecvată a pacienților (logistica e sovietică), medicii tineri rămân rareori în sistem pentru o perioadă îndelungată.
Ca răspuns la această situație, politrucii de la Tiraspol au elaborat ”amendamente” la ”legea” zisă „Cu privire la bazele ocrotirii sănătății cetățenilor”. Conform noilor reglementări, studenții care au absolvit anul al treilea și au trecut o evaluare din partea ”departamentului academic” vor fi autorizați ”oficial” (acolo nu există nimic cu adevărat oficial) să ocupe posturi de personal medical de nivel mediu. Procedurile specifice pentru acordarea acestei autorizații vor fi stabilite de pretinsul Minister al Sănătății la nivel local.
Expunerea de motive a ”proiectului de lege” menționează că, pentru studenți, aceasta va reprezenta o oportunitate de a intra mai devreme în profesie, de a începe să obțină venituri și de a dobândi experiență profesională. Totodată, spitalele și clinicile din așa-zisa Transnistria vor beneficia de personal suplimentar, ceea ce va contribui la reducerea volumului de muncă al medicilor care profesează deja. În realitate, pretinsele autorități discută acum în mod deschis despre necesitatea unei utilizări mai ample a resurselor umane existente. Pur și simplu nu au alte soluții.
Cu toate acestea, niciunul dintre așa-zișii „deputați” de la Tiraspol nu a menționat, în aceste note explicative, riscurile la care sunt expuși pacienții. Principala preocupare rămâne calitatea îngrijirilor medicale pe care le poate oferi un student. Trei ani de studii universitare nu transformă un student într-un profesionist din domeniul sănătății, cu o calificare deplină, de nivel mediu. Deși un student poate deține cunoștințe teoretice, îi lipsesc adesea competențele practice solide necesare pentru a lucra independent cu pacienții. Erorile de dozare, evaluarea incorectă a stării unui pacient sau deficiențele în comunicarea cu medicii ar putea duce la consecințe critice în tratamentul pacientului.
Nici expunerea de motive, nici textul noii ”legi” nu abordează problema mentoratului pentru acești studenți. Va exista o supraveghere reală din partea personalului cu experiență sau studenții vor fi pur și simplu repartizați în ture pentru a compensa deficitul de personal? Având în vedere presiunea existentă asupra personalului, există un risc foarte mare ca abordarea față de acești studenți să fie una pur formală. Trebuie menționat că, în prezent, volumul de muncă pentru un medic sau o asistentă medicală este de aproximativ 40 de pacienți pe zi. În condițiile unei asemenea presiuni, puțini medici vor avea capacitatea de a monitoriza și de a verifica fiecare decizie luată de un student.
Cu toate acestea, astfel de activități implică riscuri și pentru studenți. Îmbinarea unui program complet de studii cu un loc de muncă sporește riscul de epuizare și poate duce la o scădere a calității pregătirii lor academice ulterioare. Formarea în domeniul medical este unul dintre cele mai solicitante și importante domenii de studiu, întrucât, în cele din urmă, vieți omenești vor depinde de calitatea acestei pregătiri. Dacă această tendință continuă, sistemul de sănătate din regiunea nerecunoscută de nimeni s-ar putea trezi, peste câțiva ani, nu cu o forță de muncă consolidată, ci cu o generație de profesioniști a căror pregătire prezintă lacune semnificative.
Pretinsele autorități locale sunt cele care au cel mai mult de câștigat de pe urma acestui mecanism. Persoanele desemnate în funcții de nivel mediu vor fi angajate în condiții mai puțin favorabile decât profesioniștii cu o calificare completă. Lipsa unei educații complete și a unei certificări profesionale oferă o justificare oficială pentru o remunerație mai mică. În așa-zisa Transnistria, angajații cărora le lipsesc atât experiența, cât și studiile formale câștigă cu 40–50% mai puțin decât profesioniștii calificați și cu experiență. În contextul crizei economice severe, care se adâncește de la o lună la alta, acest lucru este extrem de avantajos pentru bugetul tensionat al separatiștilor; sistemul dobândește astfel încă un mecanism pentru a economisi fondurile limitate.
Este de remarcat faptul că un mecanism similar, care îi vizează pe studenții din anul al treilea, există deja în sectoarele educației și al ”organelor de drept” din regiune. În această vară, parlamentul-fantomă de la Tiraspol a modificat așa-zisa ”legea a educației”, permițând studenților de la programele pedagogice să înceapă să lucreze în școli și grădinițe după finalizarea anului al treilea de studii. Motivul – la fel ca în sectorul medical – este deficitul acut de personal. Aceste prevederi au intrat în vigoare la 1 septembrie.
Tot în această vară, au intrat în vigoare modificări ale ”legislației” privind așa-zisul Comitet de Anchetă al pretinsei ”Republicii Moldovenești Nistrene”. Conform acestor schimbări, studenții din anul al treilea de la facultățile de Drept au acum permisiunea de a lucra în cadrul pretinselor organe de anchetă din regiune. Principalul argument invocat este deficitul acut de personal și volumul mare de muncă ce revine angajaților existenți.
În plus, în luna octombrie a intrat în vigoare o nouă versiune a ”legii” zise „Cu privire la executorii judecătorești”. Aceasta permite studenților la Drept, începând cu anul al treilea de studiu, să activeze ca pretinși executori judecătorești. În nota explicativă se menționa că, la sfârșitul anului 2025, în așa-zisa Transnistria existau 134.708 proceduri de executare silită vizând recuperarea datoriilor de la populație – un volum pe care numărul existent de pretinși executori judecătorești pur și simplu nu îl putea gestiona. Prin urmare, s-a decis cooptarea studenților la Drept din anul al treilea pentru a-i sprijini pe aceștia.
Prin urmare, pentru separatiști, practica recrutării studenților din anul al treilea pentru a lucra în organizații din pretinsul ”sector public” a devenit o abordare sistematică de a gestiona deficitul de personal. În loc să soluționeze problemele legate de salarii, condițiile de muncă și atractivitatea generală a acestor profesii, pretinsele autorități locale au ales să acopere lacunele cu studenți – realizând, totodată, economii la costurile cu forța de muncă.
În articolele anterioare, am explicat deja mecanismul din spatele acestei abordări, utilizate separatiști pentru a remedia deficitul de personal. Acești angajați prestează același volum de muncă precum profesioniștii cu experiență, însă, în realitate, câștigă de două-trei ori mai puțin decât colegii lor cu o vechime mai mare – totul din cauza modului specific în care sunt calculate salariile în cadrul instituțiilor publice din regiune. Astfel, separatiștii reușesc să acopere lipsa de personal din ”sectorul public” obținând, în același timp, economii semnificative la cheltuielile cu salariile.
Medicina diferă de domenii precum educația sau serviciile de securitate prin faptul că, aici, eventualele erori afectează în mod direct sănătatea și viața oamenilor. Trei ani de pregătire nu sunt suficienți ca să-i oferi unui student competențele practice solide necesare pentru a lucra independent. A permite unor astfel de studenți să se ocupe de pacienți fără o îndrumare clară și structurată sporește riscul de erori – într-un context în care personalul este deja suprasolicitat.
Separatiștii au mers prea departe în eforturile lor de a remedia deficitul de personal. Abordarea pe care au aplicat-o în sectoarele educației și al ”aplicării legii” este inacceptabilă în domeniul medical. În cele din urmă, în loc să rezolve criza de personal, această strategie ar putea crea o amenințare suplimentară pentru pacienți. Cu toate acestea, nimeni nu va afla vreodată despre consecințele acestor decizii. În regiunea nerecunoscută, oamenii de rând nu au cui să se adreseze cu plângeri, iar acolo nu există instituții media independente sau organizații pentru drepturile omului.
