Guvernul reacționează la informațiile despre „federalizarea Moldovei”: „Cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre UE, cu atât apar mai multe sperietori și provocări de la Moscova pentru a ne împiedica” / Rosian Vasiloi calmează spiritele: „Nu avem motive să intrăm în panică”
Guvernul de la Chișinău consideră că Moscova încearcă să împiedice parcursul european al Republicii Moldova prin provocări și mesaje menite să provoace îngrijorare. Reacția vine după apariția unor informații potrivit cărora Rusia ar fi propus, în cadrul negocierilor privind încheierea războiului din Ucraina, federalizarea Republicii Moldova și organizarea unor referendumuri privind independența regiunilor transnistreană și găgăuză.
„Cu cât Republica Moldova avansează mai mult spre Uniunea Europeană, cu atât apar mai multe sperietori și provocări de la Moscova pentru a ne împiedica. Rămânem concentrați pe reforme și parcursul european. UE este un proiect de pace și prosperitate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici.
Rosian Vasiloi, expert în politici de securitate și fost șef al Poliției de Frontieră, susține că informațiile apărute în presă trebuie analizate și verificate înainte de a fi tratate drept realitate. Acesta afirmă că nu există, deocamdată, confirmări privind existența unor asemenea propuneri pe masa negocierilor și nu exclude ipoteza unei operațiuni informaționale.
„În primul rând, este o informație care trebuie analizată și verificată. Dar nu avem motive să intrăm în panică. Am mai trecut prin asemenea scenarii și știm că federalizarea, neutralitatea și problematica transnistreană au fost utilizate în trecut ca instrumente de presiune politică. În al doilea rând, nu avem confirmarea că asemenea propuneri există pe masa negocierilor. Nu exclud nici ipoteza unei operațiuni informaționale, inclusiv a unei testări a reacțiilor publice. Important este să nu confundăm informația cu realitatea și nici prudența cu pasivitatea. Și, în al treilea rând, trebuie să știm cine a lansat informația (nu mă refer la sursa de presă unde a fost publicată), prin ce canal a ajuns în presă și cine a amplificat-o ulterior”, a menționat Rosian Vasiloi.
Expertul atrage atenția și asupra momentului în care au apărut aceste informații, făcând trimitere la alegerile pentru funcția de bașcan și pentru Adunarea Populară a Găgăuziei, programate pentru duminică, 15 noiembrie.
„Contextul care a fost ales pentru a fi lansată. Alegerile din UTA Găgăuzia, pretinsele alegeri de pe teritoriul ocupat și, da, negocierile pe Ucraina, statul care ne apără pe toți de agresor. Iar dacă vorbim despre istorie, rusia a încălcat în repetate rânduri angajamentele internaționale asumate privind suveranitatea și integritatea teritorială a altor state, inclusiv a țării noastre. Asta trebuie reținut. Ca să nu nimerim în capcane, inclusiv informaționale. Dar, până una-alta, haideți să ne mobilizăm, să fim mai atenți la informațiile pe care le consumăm și să cerem autorităților să investească în apărarea noastră”, a conchis expertul în politici de securitate, Rosian Vasiloi.
Pe 12 noiembrie, publicația rusă independentă „Eho”, desemnată de autoritățile ruse drept „agent străin”, a scris, citând surse din mai multe grupuri de negociatori implicați în discuțiile privind încheierea războiului din Ucraina, că printre condițiile atribuite Moscovei referitoare la sistemul european de securitate s-ar număra transformarea Republicii Moldova într-o republică federală, formată din Moldova, Transnistria și Găgăuzia. Potrivit publicației, Rusia ar fi propus și organizarea unor referendumuri privind independența Transnistriei și Găgăuziei, în cazul aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că aceste relatări trebuie să provoace îngrijorare atât la Chișinău, cât și la București. Potrivit lui, propunerile atribuite Moscovei amintesc de Memorandumul Kozak din 2003, prin care Rusia a încercat să impună federalizarea Republicii Moldova, oferind regiunilor transnistreană și găgăuză o influență disproporționată asupra deciziilor autorităților centrale.
