VIDEO | „Sunt pentru Unirea cu România. Absolut!”. Mărturia unui tânăr din Tiraspol, crescut sub propaganda rusă, care vrea să-și educe copilul în limba română
S-a născut la Tiraspol, a crescut într-o regiune în care Rusia era prezentată drept protectorul populației, iar România era descrisă prin prisma propagandei sovietice și a ostilității istorice. În copilărie, credea că viitorul regiunii transnistrene este alături de Federația Rusă. Astăzi, la 26 de ani, Nikolai Krosh susține reintegrarea Republicii Moldova și se declară categoric în favoarea Unirii cu România. Mai mult, deși limba sa maternă este rusa și recunoaște că învățarea limbii române îi este dificilă, tânărul își dorește ca fiul său, născut la Chișinău, să fie educat în limba română. Într-un podcast, moderat de vloggerul Alexandru Igant, acesta a vorbit despre prejudecățile anti românești cultivate în stânga Nistrului, despre felul în care este predată istoria în școlile din regiune și despre motivele pentru care consideră că apropierea de România și de Uniunea Europeană ar oferi Republicii Moldova mai multă stabilitate și perspective economice.
Moderator: Dacă Republica Moldova ar lua decizia să se unească cu România, care ar fi poziția dumneavoastră?
Nicolai Kroș: „Sunt doar pentru. Absolut pentru. Am spus acest lucru de mai multe ori în videoclipurile mele. Haideți să analizăm. Noi, Republica Moldova, suntem o țară mică. Practic, nu producem aproape nimic. Consumăm de câteva ori mai mult decât producem. Toată viața vom merge greu înainte, vom crește, vom crește, apoi vom avea din nou un regres. Vine o criză mondială și ne întoarcem cu trei sau cinci ani în urmă. Și tot așa. Democrația noastră este foarte fragilă, foarte vulnerabilă.”
Nikolai consideră că România, ca stat membru al Uniunii Europene, ar oferi mai multă rezistență economică în fața crizelor și ar crea noi oportunități de dezvoltare.
„România este mult mai rezistentă în fața unor eventuale crize mondiale. Dacă ne-am uni cu România, am deveni și mai rezistenți. Poate chiar am putea deveni un important centru agricol al Uniunii Europene. Dar aici apare, din nou, problema regiunii transnistrene. Ce facem cu malul stâng? În primul rând, acolo trebuie să lucrăm foarte mult în plan informațional, pentru că oamenii încă mai au o imagine bună despre lumea rusă. Există persoane care nu vor să vadă ceea ce face Rusia acum în Ucraina, dar își amintesc foarte bine ce ar fi făcut românii în anii ’40. Au trecut deja atâtea generații”, a explicat tânărul.
Unul dintre subiectele asupra cărora Nicolai Kroș a insistat este românofobia cultivată în regiunea transnistreană. Potrivit lui, propaganda locală continuă să exploateze evenimentele celui de-al Doilea Război Mondial, prezentând România într-o lumină exclusiv negativă, fără a explica întregul context istoric.
„Ce au făcut românii în anii ’40? Ni se spune că au fost de partea lui Hitler și, pornind de aici, se construiește această românofobie, ideea că românii ar fi fasciști. Dar românii au împărțit Polonia? La această întrebare nimeni nu răspunde. Pentru ei, nici Pactul Molotov-Ribbentrop nu a existat. În regiunea transnistreană nu se vorbește despre faptul că Hitler și Stalin au împărțit Polonia. Acolo nici măcar al Doilea Război Mondial nu este studiat ca război mondial, din 1939 până în 1945. Este studiat ca Marele Război pentru Apărarea Patriei, din 1941 până în 1945. Anii dintre 1939 și 1941 parcă au dispărut”, a declarat Krosh.
Tânărul consideră că această prezentare selectivă a istoriei contribuie la menținerea prejudecăților față de România, chiar și în rândul persoanelor care încep să se distanțeze de politica actuală a Kremlinului. În același timp, el spune că schimbarea mentalităților este posibilă, iar propria experiență demonstrează că un om crescut într-un mediu informațional prorusesc poate ajunge la concluzii radical diferite de cele promovate de autoritățile separatiste.
Nicolai Kroș și-a descris propria identitate într-o formulare care rezumă această transformare.
„Eu sunt un moldovean rusofon din regiunea transnistreană, care susține reintegrarea și Unirea. În februarie, aici, la Chișinău, mi s-a născut fiul. Eu și soția mea eram foarte îngrijorați în privința spitalelor de stat. Ne gândeam că situația ar putea fi ca în regiunea transnistreană, adică nu foarte bună. Până la urmă, am economisit bani, iar sarcina și nașterea au fost gestionate la Medpark. Ulterior, am avut nevoie de internare la Institutul Mamei și Copilului. Comunicarea în limba rusă a fost normală. Atitudinea față de noi, ca oameni veniți din regiunea transnistreană, a fost foarte bună. Nu am avut probleme”, a mărturisit Nikolai.
Tânărul a recunoscut că învățarea limbii române reprezintă încă o provocare personală. Cu toate acestea, își dorește ca fiul său să crească într-un mediu bilingv și să studieze în limba română.
„Eu învăț limba română deja de cinci ani și îmi este destul de greu. Nu tuturor oamenilor le este ușor să învețe limbi străine. Dar noi vrem ca, pe viitor, fiul nostru să meargă la o grădiniță cu predare în limba română, dacă vom reuși. Poate vom găsi mai întâi o grădiniță rusofonă, dar cu orientare spre limba română, iar după aceea îl vom da la o școală cu predare în limba română. Pentru că rusa o va învăța acasă, de la părinți, de la bunici. Limba română îi este necesară. Eu nu cred că limba va fi o problemă pentru noi. Nu consider asta”, a remarcat Nicolai Kroș.
