Liderii europeni discută despre garanții de securitate pentru Ucraina după întrunirea cu Trump
Liderii europeni au reluat marți consultările după vizita comună, fără precedent, la Casa Albă împreună cu Volodimir Zelenski, în contextul incertitudinii privind disponibilitatea lui Vladimir Putin de a accepta o întâlnire directă cu președintele ucrainean, scrie The Guardian.
Așa-numita „coaliție a doritorilor” s-a reunit mai întâi online, sub copreședinția premierului britanic Keir Starmer și a președintelui francez Emmanuel Macron, iar ulterior a participat la o videoconferință convocată de președintele Consiliului European, António Costa.
Această intensă activitate diplomatică vine după vizita la Washington, unde europenii au încercat să îl convingă pe Donald Trump să adopte o poziție mai fermă față de Putin, la doar câteva zile după summitul amical din Alaska dintre cei doi lideri.
Trump a afirmat luni că Putin ar fi acceptat o întâlnire directă cu Zelenski „în următoarele săptămâni”, pentru a încerca să pună capăt războiului care durează de trei ani și jumătate. Emmanuel Macron a propus Geneva drept posibil loc de desfășurare a întâlnirii, iar un oficial american a declarat agenției Reuters că și Ungaria este luată în calcul. Moscova nu a confirmat însă existența unor pregătiri concrete pentru o asemenea reuniune.
Consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov, a menționat doar că Putin și Trump au discutat despre „ridicarea nivelului reprezentării” în cadrul negocierilor privind Ucraina, fără a pomeni însă despre o întâlnire trilaterală. La rândul său, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a spus că o eventuală întâlnire Putin–Zelenski ar trebui „pregătită foarte atent”.
Într-un interviu pentru Fox News, Donald Trump a recunoscut că este posibil ca liderul rus „să nu dorească o înțelegere”: „Vom afla în următoarele două săptămâni… Este posibil ca Putin să nu vrea să facă un acord”, a spus președintele SUA.
Un punct central al discuțiilor dintre aliații europeni a fost oferirea unor garanții de securitate pentru Ucraina. Zelenski a subliniat luni că acestea reprezintă „o chestiune-cheie” și a salutat faptul că Trump a sugerat că Statele Unite ar putea participa la acest mecanism. Liderul ucrainean a adăugat că garanțiile ar putea fi „formalizate în 7–10 zile”, însă ritmul diplomației de la Washington rămâne imprevizibil.
Printre propuneri se numără crearea unei „forțe de reasigurare” sub comandă europeană, care să fie desfășurată în Ucraina după un eventual acord de pace, pentru a descuraja noi acte de agresiune din partea Rusiei. Planul ar necesita sprijinul ferm al SUA, însă Trump rămâne reticent față de ideea de a trimite trupe americane. Moscova a respins categoric orice scenariu care ar presupune desfășurarea de forțe NATO în Ucraina. Alte propuneri vizează acordarea Ucrainei de garanții similare articolului 5 al NATO, ceea ce ar obliga aliații occidentali să intervină în cazul unei noi agresiuni.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a declarat că, deși Ucraina nu va adera la NATO, aliații occidentali vor asuma „o clauză de securitate colectivă” care ar asigura sprijinul tuturor partenerilor, inclusiv al SUA, dacă țara ar fi din nou atacată.
Zelenski a respins categoric ideea ca un viitor acord să impună limitări armatei ucrainene, insistând că „o armată ucraineană puternică” trebuie să fie parte a garanțiilor. Această poziție contrazice condițiile enunțate anterior de Putin.
Deși liderii occidentali au adoptat un ton optimist după discuțiile de la Casa Albă, diferențele dintre cerințele Rusiei și liniile roșii ale Ucrainei rămân majore. În timp ce Putin cere retragerea trupelor ucrainene din Donbas și recunoașterea controlului rusesc asupra teritoriilor ocupate, Zelenski a exclus orice cedare de teritoriu.
Fostul ambasador francez în SUA, Gérard Araud, a sintetizat scepticismul experților: „Pe 15 august, la Anchorage, nu s-a întâmplat nimic. Ieri, la Washington, nu s-a întâmplat nimic. Toți au fost ușurați că Trump nu a luat decizii nedorite. A fost triumful vagului și al angajamentelor lipsite de conținut.”
