Ungaria, de partea Rusiei: Guvernul ungar contestă în instanță sprijinul UE pentru Ucraina din activele rusești înghețate

Ungaria a intentat oficial un proces împotriva Consiliului Uniunii Europene și împotriva Instrumentului European pentru Pace (EPF), deoarece contestă decizia care reglementează noua sursă de sprijin militar pentru Ucraina. Cererea a fost depusă mai întâi la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care însă a transferat-o către Tribunal. Guvernul a depus acțiunea la Tribunalul din Luxemburg pe 11 iulie 2025, iar cauza a fost acceptată din punct de vedere procedural și publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene pe 25 august, scrie portofolio.hu.

Aceasta înseamnă că procesul a început oficial, iar instanța va examina obiecțiile guvernului maghiar. Totuși, calendarul următor al procedurii – opinia avocatului general, audierea sau pronunțarea sentinței – nu este încă stabilit.

În centrul acțiunii se află decizia Consiliului din 21 mai 2024. Această decizie prevede ca 99,7% din profiturile nete rezultate din administrarea activelor înghețate ale băncii centrale ruse să fie transferate către EPF. Instrumentul European pentru Pace este un mecanism de politică externă și securitate al UE, din care sunt finanțate ajutoare militare, arme și muniții pentru Ucraina.

Decizia stipula că:

• contribuția suplimentară nu trebuie aprobată de Comitetul Politic și de Securitate (PBB) și nici autorizată de comitetul EPF;

• pentru că decizia 2024/1470 privind PESC (Politica Externă și de Securitate Comună) deja conține autorizarea directă a Consiliului, nu este nevoie de o procedură suplimentară de aprobare;

• nu este necesar să fie încheiate acorduri administrative cu depozitarii centrali de valori mobiliare, întrucât regulile sunt stabilite prin această decizie.

Totodată, s-a stabilit ca și costurile administrative să fie acoperite din aceeași sursă, astfel încât statele membre să nu fie direct împovărate. Guvernul maghiar cere instanței să anuleze decizia comitetului director al EPF din februarie 2025, care a reglementat implementarea deciziei Consiliului, precum și procesul-verbal aferent.

Ungaria contestă și faptul că, „la adoptarea deciziei atacate, Comitetul EPF a încălcat prevederile menționate, considerând că Ungaria – pe motiv că nu ar fi un «stat membru contribuabil» – nu poate participa la vot, iar votul său a fost ignorat”.

Budapesta argumentează că procedura a încălcat principiile de luare legală a deciziilor stabilite prin tratatele UE și că procesul-verbal nu reflectă cu exactitate desfășurarea procedurii.