Alegerile din R.Moldova, prin lentila jurnalistului ucrainean Serhiy Sydorenko / Scenariile analizate la Kiev / Preocupările iminente ale ucrainenilor în cazul unei victorii a pro-rușilor de la Chișinău

Intrarea Ucrainei în UE nu urmează un calendar fix. Dar putem deja identifica două date care vor fi decisive pentru parcursul său european, ambele legate de alegerile din statele vecine Ucrainei.

A doua, în ordine cronologică, este 12 aprilie 2026, ziua alegerilor parlamentare din Ungaria. Dacă regimul autoritar și pro‑rus al lui Viktor Orban va fi învins pentru prima dată în ultimii 16 ani, atunci poate deveni posibil un dialog normal între Ucraina și Ungaria, iar veto‑ul Budapestei asupra deciziilor pro‑ucrainene din UE ar putea fi ridicat.

Dar data mult mai apropiată și cu consecințe imediate este 28 septembrie 2025, ziua alegerilor parlamentare din Republica Moldova, scrie jurnalistul ucrainean Serhii Sidorenco, într-o analiză realizată pentru Evropeiskaia Pravda (adevărul european).

Guvernul ce se va forma la Chișinău nu va influența doar viitorul acestei țări, ci și pe cel al Ucrainei. Și miza nu este doar dacă Moldova va face un viraj oficial spre Rusia. Mai periculoase și mai realiste sunt scenariile hibride pe care le construiește Kremlinul.

Sunt scenarii care pot conține elemente ce vor căpăta sprijin sau toleranță în Vest. De exemplu, dacă conflictul transnistrean ar fi „rezolvat” pe o formulă favorabilă Rusiei, nu ar fi deloc surprinzător să aibă loc proclamații răsunătoare. Chiar și președintele SUA, Donald Trump, ar putea spune că „a oprit încă un război”. Chiar dacă soluția va fi în realitate una cu compromisuri și periculoasă pentru securitatea Ucrainei.

Un alt pericol este destabilizarea logistică a Ucrainei. Rolul Moldovei ca poartă de export și import pentru Ucraina, și chiar ca rută crucială de tranzit militar, nu trebuie subestimat.

Și, în sfârșit, o guvernare pro‑rusă la Chișinău ar putea „îngropa” integrarea europeană, nu doar a Moldovei, ci și indirect pe cea a Ucrainei. Chiar dacă Ungaria ar renunța la veto.

Din fericire, aceste scenarii periculoase nu sunt inevitabile. Mult mai probabil este ca președinta cu orientare pro‑europeană, Maia Sandu, să păstreze măcar miniștrii-cheie, cel puțin pentru un timp. Sau poate că alegerile nu vor produce un guvern clar, și Republica Moldova va fi nevoită să revină la urne. Totuși, revenirea Moscovei la putere nu poate fi exclusă.

Iată un text mai detaliat și nuanțat despre scenariile moldovenești.

Marionetele Kremlinului pe harta Republicii Moldova

Mai sunt doar câteva zile până la alegerile parlamentare din Moldova, dar incertitudinea privind rezultatele este mai mare decât cu câteva luni în urmă.

La începutul verii, analiștii erau de acord că în Parlament vor pătrunde sigur trei partide: pro‑europeanul PAS (asociat Maiei Sandu), blocul pro‑rus condus de fostul președinte Igor Dodon și blocul „Alternativa”, condus de primarul Chișinăului Ion Ceban, care conta pe electoratul centrist ce nu se regăsește în stânga sau dreapta. S‑a mai vehiculat și un eventual succes al populistului Renato Usatîi.

Însă, tabloul s‑a schimbat, și aceste schimbări pot modifica balanța între Rusia și Europa.

Cel mai probabil, PAS va ocupa primul loc, iar pe doi va veni blocul „Patriotic” al lui Dodon. Dar nici asta nu e sigur. Sondajele moldovenești nu reflectă realitățile cu acuratețe. Aproximativ o treime dintre respondenți refuză să spună pentru cine vor vota sau spun că nu s-au decis. Anumiți sociologi suspectează că majoritatea din acest segment vor vota împotriva guvernării, dar se tem să declare asta public.

„Evrapeiskaia Pravda” (adevărul european) are date dintr‑un sondaj închis al unei organizații respectate care confirmă acest lucru. În acel sondaj, moldovenilor li s‑a pus și o întrebare de control: „Ce opțiune ați ales în referendumul de anul trecut privind integrarea europeană a Republicii Moldova?”. Doar 25,6 % au recunoscut că au votat „contra”, iar 59,6 % au spus că au votat „pentru”. Dar asta contrastează puternic cu rezultatele oficiale: cu 11 luni în urmă, în interiorul Republicii Moldova (fără diaspora și fără Transnistria), circa 54 % dintre alegători au votat „contra”, și doar 46 % „pentru”. Iar acum nu recunosc acest rezultat.

Este rezonabil să presupunem că și în celelalte cazuri imaginea este artificial optimistă pentru guvernare, iar blocul lui Dodon ar putea câștiga primul loc.

Alternativa, blocul lui Ceban – pe marginea eșecului

Blocul „Alternativa”, condus de Ceban, părea la început că va intra, cu siguranță, în Parlament, dar acum e posibil să nu atingă pragul electoral (7 %) impus pentru blocuri. Tot mai mulți indicatori arată că va rămâne în afara Parlamentului.

Motivul: România i-a interzis lui Ceban intrarea în UE și l‑a etichetat drept politician pro‑rus, ceea ce i-a lovit credibilitatea electorală. El și blocul său au încercat să se poziționeze ca pro‑europeni, dar aceste elemente din partea României le-au erodat rapid imaginea.

Ironia este că eșecul Alternativei lovește în planurile Kremlinului. Fără alternativa centristă, formarea unei coaliții pro‑ruse devine mult mai dificilă.

Partide pro‑ruse surpriză

Există și alte două partide pro-ruse, cu șanse neașteptate:

„Moldova Mare” – un partid cu discurs explicit anti‑ucrainean și revendicări teritoriale asupra Odesei. Liderul este Victoria Furtună, sprijinită de Ilan Șor, fost oligarh moldovean refugiat la Moscova. Deși partidul nu pare să aibă electorat propriu, el operează prin rețeaua lui Șor, care distribuie bani în regiunile sărace pe carduri rusești (banca Promsviazbank, legată de Ministerul Apărării al Rusiei). Se speculează că rețeaua vizează până la 300.000 de alegători. Cifra pare exagerată, dar chiar și 70‑80.000 de voturi pot fi decisive. În ultimele zile, membrilor rețelei li se va spune pe cine să voteze: Dodon, Furtună sau să salveze „Alternativa”.

„Democrația Acasă” – un partid populist, asociat cu AUR și George Simion din România. În sondajele de la începutul campaniei avea aproximativ 3,5 %. Dacă adăugăm diaspora moldovenească din România și sprijinul rețelei lui Șor, depășirea pragului de 5% este posibilă.

De ce aparțin aceste formațiuni contextului „pro-rus”? Nu doar pentru că Simion are reputația unui propagator al intereselor Kremlinului în România, ci și pentru că lista partidului moldovean este formată de persoane suspectate de legături cu FSB. Liderul Vasile Costiuc a fost vizat de anchete jurnalistice care sugerează colaborarea cu serviciile secrete ruse.

Ar fi paradoxal ca unioniștii să facă alianță cu socialiștii lui Dodon, nu? Nu neapărat. Obiectivul comun este îndepărtarea Maiei Sandu de la putere. Moldova a mai experimentat în 2019 o astfel de coaliție pragmatică, iar ideologia a fost secundară.

Pro‑ruși, dar cu retorică pro‑europeană

Chiar și actorii pro‑ruși sau hibrizi declară că susțin integrarea europeană. De ce? Electoratul cere acest discurs.

Dodon a modificat statutul Partidului Socialiștilor pentru a include integrarea europeană ca obiectiv formal.

Ceban își cultivă imaginea de politician modern: participă la mitinguri pro‑europene, are contacte cu ambasadori americani, s‑a fotografiat cu Donald Trump, etc.

Dar chiar și așa, experții de la Chișinău rămân sceptici, mai ales dacă ne gândim la vizita lui Ceban la Moscova din 24 februarie 2022, chiar în ziua începerii invaziei rusești. Se suspectează că modul lui de oscilare între discursuri pro‑europene și legături cu Rusia este calculat pentru momentul oportun.

Ce înseamnă toate acestea pentru Ucraina?

Este vital pentru Ucraina ca guvernul de la Chișinău să rămână condus de PAS.

Moldova nu sprijină Ucraina doar simbolic, ci concret: prin facilitarea tranzitului militar și economic, prin planuri de reconstrucție comună și infrastructură logistică. Un guvern ostil sau instabil va aduce obstacole logistice majore, blocaje diplomatice și riscul real ca parcursul european al Ucrainei să fie afectat.

UE tratează acum Ucraina și Moldova ca pe un pachet de extindere. Dacă Republica Moldova rămâne blocată, atunci și perspectiva Ucrainei are de suferit. Așa cum s‑a întâmplat când Ungaria a blocat drumul Ucrainei și, implicit, al Moldovei.

Va fi alianță? Va exista guvern majoritar? Sau va rămâne un executiv interimar? Răspunsurile le vom afla în noaptea de 28 spre 29 septembrie. Alegerile de la Chișinău pot avea, cu adevărat, impact major și pentru drumul Ucrainei către UE, conchide jurnalistul ucrainean Serhii Sidorenco.