Alegerile viitoare pentru funcția de bașcan în Unitatea Teritorială Autonomă Găgăuzia
Actuala guvernatoare a UTA Găgăuzia, Evghenia Guțul, a fost condamnată pe 5 august de Judecătoria Chișinău la șapte ani de închisoare în dosarul privind finanțarea ilegală a fostului Partid Șor. Recent, pe 8 octombrie, Curtea de Apel a respins cererea de eliberare formulată de avocații acesteia, menținând astfel detenția preventivă. Pe lângă pedeapsa privativă de libertate, instanța a dispus confiscarea a peste 40 de milioane de lei din contul guvernatoarei, alături de alte bunuri și mijloace financiare descoperite în timpul perchezițiilor. Aceasta a fost privată pentru o perioadă de cinci ani de dreptul de a activa în structuri politice sau de a fi membră a partidelor politice. Astfel, este de așteptat să aibă loc alegeri în UTA Găgăuzia pentru funcția de guvernator (bașcan), simultan cu cele pentru Adunarea Populară.
Este important să analizăm care ar putea fi opțiunile de vot, luând în considerare preferințele politice ale găgăuzilor în ultimele scrutine electorale, precum și potențialii candidați. La alegerile prezidențiale din 2024, candidatul din partea PSRM, Alexandr Stoianoglo, a obținut în autonomie un scor de 97,04%, iar în cadrul referendumului privind integrarea europeană, 94,84% dintre alegătorii găgăuzi au respins această direcție politică. La alegerile parlamentare din 28 septembrie 2025, 82,35% dintre voturi au mers către PSRM, iar 11,47% către Blocul Alternativa (din care face parte Alexandr Stoianoglo). În ceea ce privește ultimele alegeri pentru funcția de bașcan, acestea au fost câștigate de Evghenia Guțul, candidata susținută de Ilan Șor, cu o diferență relativ mică: 52,39% față de Grigorii Uzun, candidatul PSRM și actual deputat în Parlament.
Care sunt potențialii candidați pentru funcția de bașcan?
În actualul context de destructurare a rețelei Șor, fotoliul de guvernator ar putea fi câștigat de candidatul PSRM, întrucât la scrutinele politice din ultimii 10 ani, votanții găgăuzi au adoptat o orientare tradițională către acest partid. Grigorii Uzun ar putea candida din nou pentru această funcție, fiind membru în Comitetul Executiv al Partidului Socialiștilor și președinte al organizației teritoriale de partid din Găgăuzia.
Din partea Blocului Alternativa, ar putea candida Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Republicii Moldova, candidat la alegerile prezidențiale din 2024 și actual deputat în Parlament. Acesta beneficiază de o notorietate semnificativă în rândul populației găgăuze, dar și la nivel național, ceea ce l-ar putea transforma într-un contracandidat cu șanse reale de câștig.
Ca independent ar putea candida Serghei Anastasov, primarul municipiului Comrat. Este cunoscut pentru criticile aduse colaboratorilor rețelei Șor și pentru promovarea unei administrații transparente. Anastasov a pledat pentru protejarea limbii găgăuze, pentru promovarea studierii limbii române la nivel local, dar și pentru cooperarea cu guvernarea proeuropeană de la Chișinău, recunoscând contribuțiile semnificative din partea UE. Acesta are un profil politic de reformator și ar putea deveni un potențial câștigător la acest scrutin.
Totodată, Partidul Acțiune și Solidaritate ar putea să își lanseze propriul candidat în regiune, pe Maria Acbaș, o antreprenoare locală și actuală deputată din partea fracțiunii parlamentare. Totuși, aceasta a generat controverse prin viziunile sale proruse, susținând celebrarea din 9 mai a Zilei Victoriei și fiind fostă membră a Partidului Acțiunii Comune – Congresul Civic, condus de Mark Tkaciuk, un promotor al federalizării Republicii Moldova. În același timp, PAS a obținut doar 3% în autonomie, deci este posibil ca aceasta să nu aibă o susținere mare din partea alegătorilor.
Concluzii
Viitoarele alegeri pentru funcția de bașcan al Găgăuziei vor fi complexe, influențând relația dintre autonomie și Chișinău pentru următorii ani. Având în vedere opțiunile electorale anterioare și profilul potențialilor candidați, este previzibil că electoratul ar putea alege din nou un candidat cu o orientare filorusă și profund eurosceptică.
Cazul Găgăuziei scoate în evidență limitele și vulnerabilitățile actualului cadru politic al regiunii autonome din Republica Moldova. Deși creat inițial pentru a proteja identitatea etnică și culturală a acestei minorități, cadrul său a fost deturnat în timp, devenind un instrument de influență al intereselor Federației Ruse. Se conturează astfel ideea că menținerea unui astfel de sistem paralel de guvernare, cu relații tensionate față de autoritățile centrale, perpetuează instabilitatea politică locală.
În acest context, o soluție durabilă și eficientă ar putea consta în lansarea unei reforme administrativ-teritoriale profunde, care să vizeze integrarea Găgăuziei în structurile clasice ale administrației publice. O astfel de reformă ar permite o distribuție echitabilă a resurselor, o guvernare unitară și reducerea riscurilor de fragmentare teritorială sau de influență externă. Protejarea identității culturale a găgăuzilor va rămâne garantată constituțional, la fel ca a celorlalte comunități etnice din Republica Moldova, întrucât legea nu permite discriminarea niciunui cetățean pe criteriul etnic sau lingvistic.
