Publicația Bloomberg: UE, aproape de a debloca 140 de miliarde de dolari pentru Ucraina din activele rusești înghețate
Uniunea Europeană este pe cale să decidă direcționarea a aproximativ 200 de miliarde de euro din activele rusești înghețate către finanțarea sustenabilă a Ucrainei, potrivit unei analize publicate de Bloomberg.
Liderii UE speră să ajungă la un acord politic privind folosirea acestor fonduri în cadrul summitului de săptămâna viitoare de la Bruxelles. Ulterior, Comisia Europeană va începe elaborarea unui mecanism legal care ar permite alocarea fondurilor începând din trimestrul al doilea al anului viitor. Măsura a devenit una alarmantă, în condițiile în care Europa a preluat principalul efort de finanțare a nevoilor militare și economice ale Ucrainei, după ce Statele Unite au anunțat că nu vor mai finanța livrările de armament către Kiev.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că Kievul are nevoie de circa 1 miliard de dolari lunar pentru a-și acoperi necesitățile de apărare. Până acum, șase state au contribuit cu aproximativ 2 miliarde de dolari la pachetele de sprijin militar.
Ucraina continuă să solicite și sisteme suplimentare de apărare antiaeriană, precum și arme cu rază lungă de acțiune pentru a lovi ținte militare rusești.
Președintele american Donald Trump a declarat că analizează posibilitatea de a furniza Ucrainei rachete Tomahawk cu rază lungă de acțiune, dar că va discuta mai întâi subiectul cu Vladimir Putin. Trump consideră că aceasta ar putea fi o măsură spre încheierea conflictului, care durează deja de patru ani.
Moscova, însă, nu dă semne că ar fi pregătită pentru negocieri de pace, în pofida eforturilor diplomatice recente.
Conform propunerii aflate în discuție, Ucraina ar putea primi circa 140 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi garantate cu activele rusești înghețate. Rambursarea acestor fonduri ar urma să se facă doar dacă Rusia acceptă să plătească despăgubiri pentru pagubele provocate de război.
Uniunea Europeană subliniază că activele vor rămâne înghețate până când Moscova își va asuma responsabilitatea pentru distrugerile provocate.
Totuși, planul UE nu prevede confiscarea directă a acestor active. Belgia se opune momentan inițiativei, solicitând asigurări privind soliditatea juridică a garanțiilor propuse.
Statele membre mai discută și despre destinația acestor împrumuturi, dacă ele ar trebui direcționate către necesitățile militare ale Ucrainei, redresarea economică sau ambele
Uniunea Europeană își dorește o coordonare strânsă cu aliații din G7, inclusiv cu SUA, unde se află de asemenea active rusești înghețate. Premierul britanic Keir Starmer s-a arătat deja deschis cooperării, după discuții recente cu liderii Franței și Germaniei.
La nivel global, țările din G7 au înghețat active rusești în valoare de aproximativ 300 de miliarde de dolari. Subiectul va fi discutat la reuniunea miniștrilor de finanțe ai G7 din această săptămână, în paralel cu noile sancțiuni pregătite împotriva veniturilor energetice ale Rusiei.
În același timp, liderii UE vor aproba un nou pachet de sancțiuni, care include o interdicție asupra importurilor de gaz natural lichefiat din Rusia, începând cu 2027, precum și restricții pentru companiile care ajută Moscova să eludeze actualele sancțiuni energetice.
Conform planului european, Ucraina va începe să primească despăgubiri de război din partea Rusiei începând cu anul 2026, sub forma unui împrumut de 140 de miliarde de dolari, garantat cu activele rusești înghețate.
Totodată, vicepreședintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lord Don Touhig, susține că ar trebui confiscate și activele oligarhilor ruși, pentru a crește și mai mult presiunea asupra lui Putin.
