Alexandru Slusari: Fără autonomie locală reală, Moldova nu va fi admisă în Uniunea Europeană
După desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, guvernarea de la Chișinău pare să fi admis în sfârșit existența unor probleme sistemice majore care frânează dezvoltarea economică și reformele structurale. Aceasta este opinia exprimată de Alexandru Slusari, vicepreședintele Platformei DA, care cere guvernării nu doar un plan credibil de relansare economică, ci și un angajament clar pentru reforma descentralizării și consolidarea autonomiei locale, o precondiție esențială pentru integrarea europeană.
„După profilul candidatului la funcția de prim-ministru vedem că guvernarea a recunoscut problema. Așteptăm programul relansării economiei și candidaturile pentru blocul economic. Tare sper că vom vedea săptămâna viitoare consultările reale pe acest subiect”, a scris Slusari pe pagina sa de Facebook.
Pentru fostul deputat, adevăratul test al viitorului executiv va fi însă abordarea complexă și coerentă a reformei administrativ-teritoriale, începând cu descentralizarea fiscală și competențială.
„A doua hârtie de turnesol în privința noului guvern o să fie pentru mine abordarea complexă a problemei descentralizării, consolidării autonomiei locale și reformei administrativ-teritoriale. Anume în această ordine și inseparabil trebuie de implementat toată această reformă”, a adăugat vicepreședintele platformei DA.
Slusari a criticat modelul actual de guvernare centralizată, moștenit din perioada sovietică și continuat inclusiv de actuala majoritate parlamentară, în care administrațiile locale sunt dependente politic și financiar de centrul de la Chișinău.
„Moldova nu poate merge în UE cu sistemul centralizat sovetic, unde primarii sunt nevoiți să stea cu mâna întinsă în Chișinău pentru a obține proiecte de finanțare și să ofere loialitatea politică și voturi pentru partidul de guvernare în schimbul banilor pentru localitate. Din păcate, PAS în primul mandat de guvernare a continuat această tradiție extrem de proastă”, a spus Slusari.
În viziunea sa, începând cu 2026, cel puțin jumătate din impozitul pe venit pentru persoanele juridice și o mică parte din TVA ar trebui să rămână în bugetele unităților administrativ-teritoriale de nivelul I. Aceste măsuri fiscale ar consolida autonomia financiară a localităților și ar permite planificarea durabilă a dezvoltării locale.
„Este necesar de finalizat în sfârșit delimitarea proprietăților UAT și celor de stat, care a fost pornită încă din 2017. E nevoie de stimulat, după modelul european, colaborarea intercomunitară în vederea acordării serviciilor calitative locuitorilor satelor”, a punctat Slusari.
Slusari propune și un model practic de cooperare între localități, în special pentru zonele rurale cu deficit de personal specializat: un inginer cadastral sau un medic veterinar ar putea deservi mai multe localități în baza unor acorduri intercomunitare, cu cofinanțare de la bugetul de stat în primă fază.
„Aceeași abordare poate fi extinsă gradual și pentru alte servicii publice, cadastrale, de evidență a populației, asistență socială, care trebuie să fie aduse cât mai aproape de cetățeni, în baza principiului subsidiarității”, a conchis Alexandru Slusari.
