POLITICO: Moldova și Ucraina ar putea adera la UE fără drepturi de vot depline

Uniunea Europeană analizează o nouă formulă de extindere care ar permite aderarea rapidă a unor țări candidate precum Ucraina și Republica Moldova, chiar înainte de finalizarea reformelor interne ale blocului comunitar. Potrivit POLITICO, planul ar urma să le ofere noilor membri majoritatea beneficiilor apartenenței la UE — dar fără drept de veto în primii ani.

Țări noi ar putea adera la UE fără drepturi de vot depline

Noi state ar putea adera la Uniunea Europeană fără a primi imediat drepturi de vot depline – o mișcare menită să-i facă pe lideri precum Viktor Orbán mai dispuși să accepte intrarea unor țări ca Ucraina în blocul comunitar.

Propunerea de modificare a regulilor de aderare este într-o fază incipientă și ar trebui aprobată de toate statele membre existente, potrivit a trei diplomați europeni și unui oficial al UE implicați în discuții. Ideea este ca noii membri să dobândească drepturi depline doar după ce Uniunea va reforma modul de funcționare, astfel încât să fie mai dificil pentru un stat individual să blocheze politici prin veto.

Este cea mai recentă tentativă a guvernelor favorabile extinderii, precum Austria și Suedia, de a reanima un proces care este în prezent blocat de Budapesta și de câteva alte capitale, din teama că extinderea ar aduce o competiție nedorită pe piețele interne sau ar compromite interesele de securitate.

Uniunea Europeană a făcut din extindere o prioritate strategică în contextul agendei expansioniste a președintelui rus Vladimir Putin. Totuși, impulsul de a crește numărul de membri de la 27 la până la 30 în următorul deceniu scoate la iveală diviziunile interne din bloc.

„Viitorii membri ar trebui să renunțe la dreptul de veto până la implementarea reformelor instituționale esențiale — precum introducerea votului cu majoritate calificată în cele mai multe domenii de politică”, a declarat Anton Hofreiter, președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Bundestagul german. „Extinderea nu trebuie încetinită de state membre individuale care blochează reformele.”

Inițiativa ar permite țărilor aflate acum pe calea aderării — cum sunt Ucraina, Moldova și Muntenegru — să se bucure de multe dintre beneficiile apartenenței la UE, dar fără drept de veto, considerat de guvernele UE un instrument suprem pentru a bloca politicile europene nedorite.

Potrivit diplomaților și oficialilor citați, propunerea este discutată informal între statele membre și Comisie. Ideea de a primi noi țări fără drepturi de veto, cel puțin la începutul aderării lor, ar permite o integrare mai flexibilă, fără a fi nevoie de revizuirea tratatelor fundamentale ale Uniunii — o perspectivă considerată inacceptabilă de mai multe guverne.

Anterior, liderii UE insistaseră că o astfel de revizuire este necesară înainte de a primi noi membri precum Ucraina, invocând riscul de blocaje suplimentare la Bruxelles. Totuși, încercările de a elimina puterea de veto și pentru membrii actuali au întâmpinat opoziție fermă, nu doar din partea Ungariei, ci și a Franței și a Țărilor de Jos.

Frustrare în creștere

Planul de a permite aderarea fără drepturi de vot depline ar „asigura capacitatea de acțiune chiar și într-o UE extinsă”, a spus Hofreiter. „Din discuțiile cu reprezentanții statelor din Balcanii de Vest, primesc semnale clare că această abordare este considerată constructivă și realistă.”

A condiționa aderarea de reformarea prealabilă a instituțiilor ar risca „blocarea extinderii pe ușa din spate”, a adăugat el.

Această inițiativă apare pe fondul frustrării crescânde în rândul statelor candidate din Europa de Est și Balcanii de Vest, care au implementat reforme ample, dar nu s-au apropiat de aderare, deși au aplicat de ani de zile. În cazul Muntenegrului, negocierile de aderare au început în 2012.

„Ultima țară care a aderat la UE a fost Croația, acum mai bine de zece ani — iar între timp Regatul Unit a părăsit Uniunea”, a declarat președintele muntenegrean Jakov Milatović pentru POLITICO. „De aceea cred că acum este momentul să revigorăm procesul și ideea Uniunii Europene ca un club care încă atrage.”

Vicepremierul Ucrainei, Taras Kachka, a exprimat îngrijorări similare, cerând soluții „creative” pentru deblocarea extinderii, în condițiile în care candidatura Ucrainei este blocată de veto-ul Ungariei.

„Așteptarea nu este o opțiune”, a spus Kachka într-un interviu. „Avem nevoie de o soluție aici și acum. Este important pentru Ucraina, dar și pentru Uniunea Europeană… Cred că, așa cum Rusia testează securitatea europeană cu drone, la fel o face prin subminarea unității Uniunii Europene.”

Deși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a plasat extinderea în centrul agendei sale strategice, promițând aderarea Ucrainei și Moldovei până în 2030, statele membre s-au arătat până acum reticente în a accelera procesul.

La începutul lunii, țările UE au respins o încercare a președintelui Consiliului European, António Costa, de a avansa extinderea.

Liderii din Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia se vor întâlni miercuri, la Londra, cu liderii europeni în cadrul summitului „Procesul de la Berlin”, axat pe consolidarea integrării acestor state ca pas preliminar spre aderare.

Înaintea evaluării Comisiei privind stadiul negocierilor de aderare, un diplomat UE a sugerat că Executivul european ar putea grăbi procesul mergând mai departe cu negocierile fără a solicita aprobarea formală a tuturor celor 27 de state membre de fiecare dată — evitând astfel un veto constant al lui Orbán.

Totodată, Comisia este așteptată să propună reforme interne pentru a pregăti Uniunea în vederea primirii noilor membri.

Rusia expansionistă

Un proiect preliminar al concluziilor pentru summitul liderilor UE de joi, la Bruxelles, nu conține nicio mențiune despre extindere — fapt care a stârnit nemulțumirea statelor pro-extindere.

Aderarea la Uniunea Europeană este adesea considerată cel mai important instrument geopolitic al blocului împotriva unei Rusii agresive.

„Privind extinderea astăzi, un lucru este clar: trebuie să devenim mai rapizi, mai puțin birocratici și mai eficienți”, a declarat ministrul austriac pentru afaceri europene, Claudia Plakolm, pentru POLITICO. „Dacă UE nu își intensifică eforturile, vom pierde teren în fața altor actori care abia așteaptă să ne ia locul.”

Viitoarea aderare la UE a fost o temă esențială în recentele alegeri din Moldova, câștigate de președinta proeuropeană Maia Sandu, iar pentru Ucraina, dorința de integrare europeană a fost una dintre principalele motivații încă din protestele de la Maidan din 2014.

„Ucrainenii luptă zilnic, de trei ani și jumătate, pentru a ține Rusia departe de Europa”, a declarat comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, pentru POLITICO. „În Moldova, credibilitatea perspectivei europene a fost decisivă… Sunt convinsă că statele membre nu vor pune în pericol acest lucru.”

Cu toate acestea, liderii europeni, confruntați cu o creștere a sprijinului pentru partidele de extremă dreaptă pe plan intern, nu par grăbiți să pornească extinderea blocului la 30 de membri și mai mult.

La o conferință de presă din iulie, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că nu se așteaptă ca Ucraina să adere la UE în perioada următorului buget multianual al Uniunii, care se întinde până în 2034.

Aderarea Ucrainei „probabil nu va avea un impact imediat asupra perspectivei financiare pe termen mediu a Uniunii Europene”, a spus Merz la acel moment.