ANALIZĂ | Jurista Cipriana Moraru: Un vetting impus de stat asupra avocaților ar fi incompatibil cu independența profesiei și dreptul la apărare

Un vetting impus de autoritățile publice asupra avocaților ar contraveni independenței profesiei (art. 8 din Legea avocaturii), dreptului la apărare (art. 20 din Constituție) și principiului proporționalității avertizează jurista Cipriana Moraru, expert în drepturile omului. Cipriana Moraru explică faptul că, deși nu există o inițiativă legislativă concretă, tema este una legitimă, în condițiile în care „unele persoane influente sau oameni de afaceri deschid birouri de avocatură fictive pentru a disimula venituri ilicite, iar în alte cazuri onorariile disproporționate pot masca plăți nejustificate ori trafic de influență”.

Declarațiile vin în contextul relansării discuțiilor publice privind necesitatea extinderii verificărilor de integritate și asupra altor profesii juridice, după ce președinta Maia Sandu a declarat că „poate ar trebui analizată posibilitatea verificării sursei veniturilor avocaților”.

Iată concluziile Ciprianei Moraru:

„Deși nu există o inițiativă legislativă concretă, tema este legitimă, având în vedere riscurile identificate în practică:

• unele persoane influente sau oameni de afaceri deschid birouri de avocatură fictive pentru a disimula venituri ilicite sau pentru a efectua operațiuni de spălare a banilor;

• în alte cazuri, onorariile disproporționate pot masca plăți nejustificate ori trafic de influență.

Prin urmare, preocuparea autorităților pentru transparență și integritate financiară în sectorul avocaturii nu este arbitrară, ci derivă din necesitatea prevenirii abuzurilor. Totuși, orice soluție în acest domeniu trebuie să respecte principiile fundamentale ale independenței profesiei de avocat și ale dreptului la apărare.

Profesia de avocat este reglementată prin Legea nr. 1260/2002 privind avocatura, care consacră independența și autonomia profesiei (art. 8–9). Avocatul nu exercită puterea de stat și nu este funcționar public; el activează în calitate de profesionist liberal independent, sub autoritatea normelor deontologice și disciplinare administrate de Uniunea Avocaților din Moldova (UAM).

Sub aspect fiscal:

• Avocații sunt impozitați conform Codului fiscal, în regim general aplicabil persoanelor fizice ce desfășoară activitate profesională independentă;

• Ei depun anual declarația privind impozitul pe venit și achită contribuțiile sociale;

• Nu există o obligație distinctă de declarare a surselor fiecărui venit, ci doar a venitului total impozabil.

În baza Legii nr. 308/2017 privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, avocații figurează ca entități raportoare atunci când asistă clienții în tranzacții financiare. Această obligație vizează însă activitatea profesională, nu proveniența veniturilor proprii.

Spre deosebire de judecători și procurori, care sunt funcționari publici cu statut special și exercită puterea de stat, avocații fac parte dintr-o profesie liberală independentă, având rolul de garant al exercitării dreptului la apărare.

Această diferență structurală determină limite clare:

• Verificarea de integritate a magistraților este legitimă, întrucât ei administrează justiția în numele statului;

• În schimb, un vetting impus de autoritățile publice asupra avocaților ar contraveni independenței profesiei (art. 8 din Legea avocaturii), dreptului la apărare (art. 20 din Constituție) și principiului proporționalității (art. 54).

Secretul profesional, care include și confidențialitatea asupra onorariilor, este o componentă esențială a acestei independențe. O verificare generalizată a surselor de venit ar risca să compromită acest principiu și să expună informații protejate de lege.

Pentru a răspunde preocupărilor legitime privind integritatea financiară, fără a afecta autonomia profesiei, se pot aplica următoarele soluții:

a) Consolidarea mecanismelor anti-spălare de bani (AML)

• Aplicarea strictă a obligațiilor prevăzute de Legea nr. 308/2017;

• Instruirea avocaților privind raportarea tranzacțiilor suspecte;

• Cooperare periodică între Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor și UAM pentru evaluarea riscurilor sectoriale.

b) Crearea unui mecanism intern de control în cadrul UAM

• Instituirea unei Comisii de etică financiară care să analizeze situațiile de onorarii disproporționate, donații sau investiții suspecte;

• Proceduri confidențiale de solicitare a explicațiilor, fără implicarea organelor statului.

c) Declararea extinsă voluntară a veniturilor extra-profesionale

• Introducerea unei declarații confidențiale către Serviciul Fiscal privind doar veniturile non-profesionale (donații, sponsorizări, investiții), pentru a consolida transparența fără a încălca secretul profesional.

În alte state europene, nu există mecanisme de „vetting” pentru avocați, dar există preocupări similare pentru integritate financiară.

– În România, controlul se realizează prin aplicarea strictă a legislației anti-spălare de bani, iar barourile verifică reputația financiară a avocaților.

– În Franța, consiliile barourilor au competența de a examina eventuale abateri financiare, fără a expune public informațiile confidențiale ale clienților.

– În Lituania și Georgia, s-au purtat discuții despre introducerea unor mecanisme de verificare a integrității în profesia de avocat, dar aceste inițiative nu au fost adoptate tocmai pentru a evita ingerințele statului în activitatea avocaților.

Aceste exemple confirmă o tendință europeană clară: autoreglementarea profesiei, nu controlul extern, este calea legitimă pentru asigurarea transparenței financiare în avocatură.

Preocuparea autorităților pentru integritatea financiară a avocaților este legitimă, întrucât există cazuri reale în care profesia a fost utilizată pentru spălarea banilor sau disimularea veniturilor ilicite.

Totuși, un vetting impus de stat ar fi incompatibil cu independența profesiei, cu dreptul la apărare și cu secretul profesional.

Soluția adecvată constă într-un echilibru între transparență și autonomie, prin:

1. Consolidarea aplicării legislației AML în sectorul avocaturii;

2. Crearea de mecanisme interne de auto-control financiar în cadrul UAM;

3. Introducerea unei declarații extinse voluntare și confidențiale a veniturilor extra-profesionale.

Astfel, obiectivul de transparență și integritate poate fi atins fără a submina independența profesiei de avocat, element fundamental al statului de drept”.