Dincolo de contribuția moldovenilor la propulsarea lui Nicușor Dan în turul doi, alegerile prezidențiale din România au reușit să creeze o situație nouă în stânga Prutului, care transcende acest exercițiu electoral, promițând efecte geopolitice post-electorale: au conectat pentru câteva săptămâni Republica Moldova la realitățile politice din Țară.
Scrutinul a înviorat societatea moldovenească, tracasată de divergențele politice locale și clarificările nesfârșite între putere și opoziție asupra unor subiecte mai degrabă marginale decât principiale. Până la alegerile parlamentare moldovenești mai sunt 4 luni, astfel încât cele două tabere își păstrează muniția grea pentru confruntarea finală, mulțumindu-se în prezent cu un joc pozițional, de așteptare.
Pe acest fond, evenimentele din România au pătruns puternic în mediul informațional moldovenesc și au acaparat spații largi pe portaluri și rețele, iar la televiziuni au depășit cadrul știrilor internaționale. Informațiile electorale din România au început să fie preluate până și de resurse mediatice care altădată treceau cu vederea tot ce provenea de peste Prut. De această dată, având în vedere și mediatizarea pe larg a situației din România în presa internațională, din cauza deciziei fără precedent de anulare a scrutinului prezidențial din decembrie, bătălia electorală de peste Prut nu a mai putut fi ignorată.
Și vizitele la Chișinău ale celor mai importanți candidați au contribuit la intensificarea interesului pentru alegerile prezidențiale. Crin Antonescu, Nicușor Dan și Victor Ponta și-au făcut timp să viziteze a doua capitală românească, prezența lor fiind remarcată în presa locală, transformându-se în știri și interviuri. Pe George Simion l-a încurcat, probabil, doar interdicția autorităților moldovene de a trece Prutul, altfel am fi asistat, cel mai curând, la o reeditare a unuia din marșurile Acțiunii 2012 de acum 10 ani. Între timp, retorica lui față de Republica Moldova a suportat modificări, ceea ce nu se poate spune despre actualitatea lozincii pe care pare că a lăsat-o jos: „Basarabia e România!”.
Participarea în creștere vertiginoasă a românilor din Republica Moldova la alegerile din România i-au făcut indispensabili pentru calculele actorilor politici de la București. Cifra votanților din Basarabia se apropie de 100.000, triplându-se, practic, în ultimii 5 ani.
Totuși, spre deosebire de România, unde campania electorală a provocat o polarizare crâncenă, în Republica Moldova aceasta a avut mai curând un efect coagulant. Scrutinul a reprezentat pentru moldovenii divizați de divergențele politice locale un semnal de chemare la pace pe durata exercițiului electoral românesc. În primul tur, după cum s-a văzut, simpatiile cetățenilor cu drept de vot au gravitat în jurul a două-trei candidaturi, fără ca acestea să fie disputate cu patima observată la București.
Atragerea basarabenilor în dezbaterea temelor de inspirație românească este, de fapt, una din cele mai bune forme de scoatere a basarabenilor de sub influența malignă a propagandei rusești. Despărțirea de Rusia (inclusiv mentală n.n.) este singura cale de scăpare a Basarabiei, după cum spunea spre sfârșitul vieții sale de 100 de ani, unul din cei mai notorii membri ai Sfatului Țării, Anton Crihan. Și, a mai adăugat cel supranumit „brațul armat al Unirii”, Unirea cu România.
