Jannah Theme License is not validated, Go to the theme options page to validate the license, You need a single license for each domain name.
InternePublicații

Ion Sturza după ce FMI a suspendat 170 de milioane de dolari pentru Moldova: „Oferă împrumuturi care tratează simptomele, dar nu vindecă boala structurală”

Fostul premier Ion Sturza critică decizia Fondul Monetar Internațional (FMI) de a suspenda ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari destinată Republicii Moldova, dintr-un total de 795 de milioane. Într-o postare amplă intitulată „Al patrulea balaur: FMI între salvare și dependență”, Sturza vorbește despre „o lovitură serioasă pentru bugetul țării” și critică modul în care instituția financiară gestionează relația cu statele mici.

„Pe surse am aflat că FMI a suspendat ultima tranșă de aproximativ 170 de milioane de dolari. Este o lovitură serioasă pentru bugetul țării, dar și pentru imaginea de «lider al reformelor» pe care o cultivă guvernarea”, a scris fostul premier.

Sturza susține că, în loc să ofere soluții sustenabile, FMI impune condiționalități care duc la austeritate și dependență financiară.

„FMI se prezintă ca un doctor al economiilor în dificultate, cu rețete de stabilizare și echilibru macroeconomic. Dar, în realitate, rolul său seamănă adesea mai mult cu cel al unui creator de dependență: oferă împrumuturi care tratează simptomele, dar nu vindecă boala structurală”, a comentat el.

În opinia sa, fiecare program FMI aduce cu sine reduceri de cheltuieli publice, majorări de taxe și reforme administrative impuse pe termen scurt, iar nerespectarea acestora duce la blocarea fondurilor. „Exact cum se întâmplă acum cu cele 170 de milioane de dolari”, subliniază Sturza.

Fostul premier enumeră și consecințele sociale:

„Scopul e justificat pe hârtie – stabilitatea macroeconomică. Dar costul social și politic e adesea ignorat: crește șomajul, scad salariile și pensiile reale, iar populația resimte direct austeritatea. Apar turbulențe politice și sociale care duc la curente populiste și extremiste.”

Sturza mai afirmă că, dincolo de argumentele oficiale privind „nerealizarea reformelor structurale”, ar exista și motive politice neasumate pentru suspendarea finanțării.

„Este vorba de o supărare personală a unor funcționari FMI, care nu au reușit să impună conducerii țării anumite decizii pe care eu le consider un fel de “băgare” în treburile interne. Exemple concrete: Schimbarea conducerii BNM, moștenită de la Plahotniuc, și numirea pe criterii politice a membrilor Consiliului de Administrație; plus unele modificări legislative care ar limita independența BNM. FMI a fost categoric împotriva. Schimbarea doamnei Dragalin de la conducerea Procuraturii Anticorupție și stoparea reformei promise — lipsă de suport logistic, clădire, cadre. E de notorietate relația amicală a doamnei procuror cu staff-ul local FMI. Un fel de americanii cu americanii”, a declarat Sturza.

Totuși, Sturza admite că unele critici ale FMI sunt justificate, dar „trebuie să existe o limită și să se facă cu decență”.

„Nu că nu ar fi pertinente unele dintre pretenții – multe au sens și ar trebui implementate – dar totul trebuie să aibă o limită și să se facă cu decență”, a spus el.

Fostul premier conchide că, deși Moldova „nu se poate rupe complet de FMI”, țara ar trebui să-și regândească relația cu instituția.

„Dacă sincer, ar fi bine să ne rupem de FMI, doar că… nu prea putem. Avem nevoie de resurse pentru bugetul național, dar și de „auditul” lor, perceput de alți finanțatori ca o ștampilă de bonitate, dar următorul program FMI se va axa exclusiv pe stabilitatea macroeconomică, fără interferențe excesive în politica internă sau în conducerea instituțiilor ststului”,  a conchis Sturza.

Suspendarea ultimei tranșe de la FMI survine în contextul în care, potrivit ministrului Finanțelor Adrian Gavriliță, în acest an „nu a avut loc nicio misiune de evaluare” a Fondului. Oficialul a declarat că guvernul s-a finanțat „la condiții mai convenabile din alte surse”, iar deficitul bugetar va fi acoperit până la rectificarea de la sfârșitul lunii noiembrie.

Preluarea textelor de pe cotidianul.md este permisă doar în limita a 300 de semne, cu obligativitatea indicării linkului direct către articolul original. Conținutul publicat este protejat de Legea 139 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Preluarea integrală a materialelor se poate face exclusiv în baza unui acord prealabil cu redacția sau în cadrul unui abonament lunar.
Back to top button