VIDEO | Reintegrarea regiunii transnistrene, regândită: Guvernul renunță la „planul clasic” și mizează pe mecanisme flexibile și un fond de reintegrare
Procesul de reintegrare a Republicii Moldova rămâne un obiectiv strategic al autorităților de la Chișinău, însă forma de abordare a acestuia oscilează în funcție de noul context geopolitic și de lipsa de cooperare din partea Tiraspolului. În condițiile unui dialog blocat și ale unui teritoriu necontrolat constituțional, Guvernul nu mai vede fezabil un plan clasic de reintegrare, optând în schimb pentru instrumente flexibile, sprijinite de partenerii externi. Declarații în acest sens a făcut vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la postul public de televiziune.
Oficialul a explicat de ce, după trei decenii de negocieri fără rezultate concrete, autoritățile nu mai pot vorbi despre un document rigid, cu termene-limită și responsabilități asumate de ambele părți.
„Toată lumea așteaptă un plan de reintegrare. Haideți să ne închipuim ce înseamnă un plan. Un plan înseamnă un set de acțiuni cu deadline-uri, cu termene de realizare și cu responsabili pentru această realizare, instituții sau persoane concrete. Deci, în sensul unui plan de reglementare, de reintegrare, acest lucru practic nu este posibil de realizat. Bazat pe experiența noastră de 30 de ani, orice încercare de a negocia elemente de reintegrare cu cei de la Tiraspol, cu structurile de la Tiraspol, a fost respinsă. Nu putem să ne închipuim cum un plan poate fi negociat și realizat, în special cu un teritoriu necontrolat”, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare.
În lipsa unui dialog funcțional cu pretinsa administrație de la Tiraspol, Chișinăul mizează pe o viziune strategică adaptabilă, care să permită intervenții rapide în situații de criză, cu sprijinul partenerilor internaționali.
„Pentru noi, era foarte important să menținem sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova și avem acel sprijin din partea partenerilor noștri. Când vorbim despre elaborarea unor documente, vorbim despre faptul că noi informăm colegii noștri despre intențiile noastre de a realiza. Și, în acest context, vorbim, în principiu, despre o viziune strategică. Această viziune strategică ne permite să realizăm niște acțiuni prompt și eficient în momentul când este necesar. Și avem un exemplu foarte concret – criza energetică de la începutul anului trecut din regiunea transnistreană. Au fost întreprinse măsuri care au permis imediat să avem un răspuns, un răspuns împreună cu partenerii noștri. Este altceva că nu a fost acceptat de partenerii, să le spunem așa, de la Tiraspol”, a menționat Valeriu Chiveri.
Vicepremierul a confirmat că ideea unui fond de reintegrare, sau fond de convergență, rămâne valabilă, chiar dacă implementarea acestuia depinde de pași concreți de integrare a regiunii transnistrene în spațiul constituțional al Republicii Moldova, cel puțin la nivel economic.
„Această idee rămâne pe masă, dar este un subiect mai larg. Nu este vorba doar de un fond de convergență sau de reintegrare. Depinde cum îl vom numi, dar esența va fi aceeași: vor fi fonduri pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului. Când vorbim despre ce fond, ne gândim inclusiv la contribuția din partea Republicii Moldova. Evident, acest lucru poate fi făcut doar în contextul realizării unor acțiuni prin care am include regiunea transnistreană în câmpul constituțional al Republicii Moldova, cel puțin la nivelul domeniului economic”, a explicat ministrul.
Anterior, Guvernul a prezentat un proiect de reintegrare graduală a regiunii transnistrene, care viza alinierea mediului de afaceri la legislația națională, reforma justiției și consultarea cetățenilor prin referendum. Costurile estimate depășeau un miliard de euro, fondurile urmând să fie asigurate de partenerii internaționali.
Totodată, Valeriu Chiveri a confirmat că, în prezent, nu există contacte directe cu reprezentanții administrației separatiste de la Tiraspol, comunicarea fiind redusă la schimburi de mesaje.
„Nu am avut niciun contact personal cu domnul Ignatiev (așa-numitul ministru de externe de la Tiraspol, Vitalii Ignatiev), cel puțin până la acest moment. Înțeleg foarte bine că am avea nevoie de aceste contacte, dar este și o problemă, putem să spunem tehnică, dar din punctul lor de vedere este una politică. Și noi privim lucrurile puțin diferit”, a precizat vicepremierul pentru Reintegrare.
Amintim că activitatea formatului de negocieri „5+2”, care include Chișinăul și Tiraspolul, alături de Rusia, Ucraina și OSCE ca mediatori, și UE și SUA ca observatori, a fost suspendată oficial după declanșarea războiului Federației Ruse împotriva Ucrainei. În acest context, autoritățile de la Chișinău pledează pentru decuplarea procesului de reglementare transnistreană de parcursul european al Republicii Moldova, mizând pe un rol sporit al Uniunii Europene și pe o eventuală tranziție către o misiune civilă internațională.
