Mulți dintre cei din stânga Prutului dețin cetățenie română. În timpul campaniilor electorale, acest statut conferă fiecăruia dreptul legitim de a-și exprima opțiunile politice și de a vota.
Un aspect îmbucurător merită subliniat: spre deosebire de acum 10-15 ani, când politica din România stârnea un interes redus în spațiul public de peste Prut, ba chiar genera repulsie – alimentată de mașinăria de propagandă a Kremlinului –, astăzi, chiar și „vechii” sau actualii promotori ai narativelor pro-Kremlin discută despre alegerile din România.
Printre aceștia se numără Igor Dodon, fost președinte al Republicii Moldova și actual lider al Partidului Socialiștilor, care în primul tur al alegerilor și-a declarat sprijinul pentru „suveraniștii” Victor Ponta și George Simion. În turul al doilea, pe grupurile afiliate oligarhului fugar Ilan Șor, aflat la Moscova, precum și pe cele controlate de actualul primar al Chișinăului, Ion Ceban, au apărut mesaje de susținere și apeluri la mobilizare a cetățenilor moldoveni cu cetățenie română în favoarea lui George Simion.
Se realizează emisiuni, podcasturi și dezbateri între politicieni de la Chișinău care analizează situația politică din România. Chiar și unii membri ai partidelor pro-ruse nu ezită să declare că dețin cetățenie română și îndeamnă public alegătorii să voteze cu anumiți candidați sau partide românești.
În același timp, politicienii din România își adaptează campaniile pentru a include mesaje adresate electoratului basarabean. Crin Antonescu a trecut Prutul pentru a se întâlni cu alegătorii, iar Nicușor Dan a participat la o întâlnire cu susținătorii săi din Republica Moldova și, pe tot parcursul campaniei electorale, a vorbit în repetate rânduri despre românii din stânga Prutului.
Repet: în urmă cu 10-15 ani nu exista un interes atât de mare față de politica din România; de altfel, nici posibilitățile nu erau numeroase, având în vedere că atunci abia începuse procesul de redobândire în masă a cetățeniei române.
Acest fenomen, care poate părea paradoxal la prima vedere, este de fapt un semn clar al schimbării: timpul trece, iar Prutul devine tot mai mult doar un hotar geografic, un simplu râu. Economia, cultura și – tot mai vizibil – politica tind, pas cu pas, spre o apropiere firească și, poate, spre o viitoare Unire, indiferent de voința Moscovei.
Voturile românilor basarabeni reflectă un electorat informat, educat și, fără îndoială, profund patriotic, cu viziuni proeuropene și clar pro-unioniste. La alegerile prezidențiale din România, participarea acestora a crescut constant: în turul al doilea din 2014 au votat 27.933 de cetățeni români din Republica Moldova, iar în turul al doilea din 2019 numărul voturilor exprimate a urcat la aproximativ 81.000. În noiembrie 2024, în primul tur, peste 81.000 de basarabeni și-au exercitat dreptul de vot, iar în turul al doilea din 2025, Nicușor Dan a obținut un sprijin covârșitor, cu 88% din voturi, adică 138.320 din 158.143 de alegători, marcând astfel o rată record de participare din partea electoratului basarabean. Aceste cifre evidențiază o implicare tot mai puternică și o legătură tot mai strânsă între cele două maluri ale Prutului.
Este evident că acest trend al implicării tot mai active a basarabenilor în alegerile din România va continua să crească. Iar acest lucru va impulsiona, cel mai probabil, o implicare mai consistentă a Bucureștiului în dezvoltarea economică și a infrastructurii atât în estul României, cât și în Basarabia.
