CEDO obligă Republica Moldova să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL

Republica Moldova trebuie să achite 560.000 de euro companiei Seksimp Group SRL, cu titlu de prejudiciu material, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit suma compensației într-un dosar care vizează hotărâri judecătorești insuficient motivate și executarea acestora prin vânzarea la licitație a unor bunuri ale companiei. Hotărârea a fost notificată la 4 iunie 2026 și urmează să devină definitivă în condițiile prevăzute de Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

Cazul vizează un litigiu privat privind presupusa neexecutare a obligațiilor contractuale dintr-un contract de locațiune. Instanțele naționale au obligat compania reclamantă să achite despăgubiri considerate de aceasta disproporționate, fără să ofere o motivare suficientă.

Într-o hotărâre principală pronunțată la 15 mai 2025, CEDO a constatat că Republica Moldova a încălcat dreptul companiei la un proces echitabil, garantat de articolul 6 § 1 din Convenție, din cauza lipsei unei motivări adecvate în hotărârile instanțelor naționale. Curtea a mai stabilit că statul nu și-a îndeplinit obligația pozitivă de a pune la dispoziția companiei un mecanism eficient pentru apărarea drepturilor sale patrimoniale.

După acea hotărâre, CEDO a amânat stabilirea despăgubirilor și a invitat părțile să prezinte observații. Compania și Guvernul nu au ajuns însă la un acord privind prejudiciul material, astfel că judecătorii europeni au decis separat asupra sumei.

Seksimp Group SRL a solicitat despăgubiri de 997.677.050 de euro, sumă compusă din valoarea bunurilor vândute la licitație, estimată de companie la peste 3,4 milioane de euro, și profitul ratat, evaluat la peste 994 de milioane de euro. Compania a susținut că activele sale au fost vândute în urma unor acte ilegale ale instanțelor naționale și că exista o legătură directă între prejudiciul reclamat și încălcările constatate de CEDO.

În susținerea pretențiilor, compania a prezentat evaluări ale unor bunuri vândute la mai multe licitații. Potrivit acestor evaluări, un teren și 15 clădiri vândute la licitația din 12 septembrie 2011 ar fi avut o valoare de peste 3,3 milioane de euro. Alte bunuri, inclusiv terenuri, clădiri și apartamente, au fost incluse în calculul total al prejudiciului.

Compania a mai invocat mai multe proiecte de afaceri pe care susținea că le-ar fi putut dezvolta pe bunurile pierdute, inclusiv o fermă de struți, un proiect imobiliar, un parc acvatic și un proiect de închiriere. Valoarea pretinsului profit ratat a fost calculată de companie la aproape un miliard de euro.

Guvernul Republicii Moldova a respins aceste pretenții, susținând că suma cerută este nesusținută, speculativă și excesivă. Autoritățile au invocat și procedurile redeschise la nivel național, afirmând că problema despăgubirilor ar trebui soluționată de instanțele interne.

Totodată, Guvernul a prezentat un raport de expertiză potrivit căruia bunul principal vândut la licitație avea, în 2010, o valoare de aproximativ 404.000 de euro, iar în 2025 era estimat la aproximativ 563.000 de euro. Autoritățile au mai susținut că unele dintre proiectele de afaceri invocate de companie erau speculative, inclusiv din cauza destinației agricole a terenului, infrastructurii slabe și poluării din zonă.

CEDO a reținut că încălcările constatate anterior au pornit de la o hotărâre a primei instanțe prin care compania a fost obligată, fără motive suficiente, să achite unei alte companii private peste 1,2 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 72.000 de euro la acel moment. Executarea acestei hotărâri a dus la vânzarea bunurilor companiei, fără ca aceasta să fi avut cunoștință de procedură înainte ca bunurile să fie deja scoase la licitație.

Curtea a remarcat că bunurile principale ale companiei au fost vândute în 2011 cu aproximativ 54.000 de euro, deși chiar evaluarea prezentată de Guvern indica o valoare de piață de aproximativ 405.000 de euro pentru același bun. Judecătorii europeni au subliniat că preluarea bunurilor a fost determinată nu doar de hotărârile instanțelor interne, ci și de executarea acestora prin licitație la un preț considerabil mai mic decât valoarea de piață.

În același timp, CEDO a refuzat să accepte calculul companiei privind despăgubirile. Curtea a explicat că încălcarea dreptului de proprietate nu poate fi tratată ca o privare directă de proprietate care ar impune repararea integrală a tuturor consecințelor, ci ca o încălcare a obligației pozitive a statului de a asigura un cadru efectiv pentru apărarea drepturilor patrimoniale.

Judecătorii au mai arătat că pretențiile privind profitul ratat sunt dificil de cuantificat, deoarece desfășurarea unei activități economice implică riscuri și incertitudini privind folosirea bunurilor și rentabilitatea investițiilor. Curtea a ținut cont și de faptul că unele licitații ulterioare din 2012 și 2013 nu au făcut obiectul examinării în hotărârea principală.

În aceste condiții, CEDO a decis să stabilească despăgubirea pe bază de echitate și a acordat companiei 560.000 de euro, plus orice taxă aplicabilă. Suma urmează să fie convertită în lei moldovenești la cursul valabil la data plății.

Republica Moldova trebuie să achite banii în termen de trei luni de la data la care hotărârea va deveni definitivă. Dacă plata va întârzia, statul va trebui să achite și dobândă, calculată în funcție de rata facilității de împrumut marginal a Băncii Centrale Europene, la care se vor adăuga trei puncte procentuale.

CEDO a respins restul pretențiilor formulate de Seksimp Group SRL.