Acordul SUA-Iran ar putea deschide un fond de investiții de 300 de miliarde de dolari pentru Teheran

Memorandumul de înțelegere dintre Statele Unite și Iran, care ar urma să fie semnat oficial vineri în Elveția, ar putea permite crearea unui fond de investiții de 300 de miliarde de dolari pentru Iran, ca parte a unui aranjament mai larg menit să oprească războiul care a declanșat o criză energetică globală și a perturbat piețele internaționale.

Acordul a fost semnat digital duminică de ambele părți. Vicepreședintele american JD Vance a declarat luni pentru CBS News că stimulentele financiare vor depinde de „performanța” Iranului în respectarea înțelegerii. Administrația Trump insistă că fondul nu reprezintă o plată făcută Teheranului pentru uraniul îmbogățit.

Dimensiunea stimulentelor a atras atenția și din cauza criticilor repetate ale lui Donald Trump la adresa acordului nuclear din 2015, despre care președintele american a susținut că a adus beneficii economice Iranului. Încercând să limiteze impactul politic al subiectului, Trump a scris pe platforma Truth Social că „povestea potrivit căreia SUA plătesc Iranului 300 de milioane de dolari este o știre falsă”. Fondul discutat în cadrul acordului este însă estimat la 300 de miliarde de dolari.

Vance a respins, la rândul său, ideea că banii ar fi o plată americană în schimbul uraniului îmbogățit al Iranului. „Când oamenii spun că vor fi eliberate active de miliarde de dolari, acest lucru nu este adevărat”, a declarat vicepreședintele în programul CBS Morning. „Ceea ce este adevărat este că Iranul va avea un viitor mult mai bun și mult mai prosper dacă își îndeplinește obligațiile asumate prin acest acord.

Potrivit lui Vance, acordul „întinde în mod fundamental o mână Iranului” și transmite că, dacă Teheranul își respectă obligațiile și permite inspecții reale ale programului nuclear, va fi primit din nou în economia mondială. „Acesta este tipul de lucru la care ar putea avea acces, finanțat de coaliția de pe Coasta Golfului, atât timp cât își respectă partea sa de obligație”, a spus Vance pentru CBS.

Vicepreședintele a mai susținut că în fond nu vor fi injectați bani americani, dar că pot apărea oportunități economice odată ce Iranul se repoziționează în economia globală. New York Times a citat surse potrivit cărora fondul nu ar urma să fie alimentat de guverne, ci creat pentru companii interesate să investească în Iran.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Qatarului, Majed al-Ansari, a negat marți că Doha ar fi contribuit cu fonduri la fondul de reconstrucție pentru Iran. Întrebat despre suma de 300 de miliarde de dolari, el a spus: „Nu putem comenta cu privire la cele 300 de miliarde de dolari alocate pentru reconstrucție.

Muhanad Seloom, cercetător principal ne rezident la Middle East Council on Global Affairs, a apreciat că mecanismul este o soluție fără pierderi pentru Washington. „Dacă Iranul se reformează, administrația își asumă pacea; dacă nu o face, SUA nu pierd nimic, iar Golful poartă riscul”, a declarat el pentru Al Jazeera.

Ideea unui fond de investiții a fost construită tocmai pentru a evita percepția că sunt eliberate fonduri iraniene înghețate, a spus Seloom. Valoarea exactă a activelor iraniene blocate nu este clară, dar rapoarte oficiale iraniene și experți au estimat totalul la peste 100 de miliarde de dolari. Economia Iranului a fost afectată de ani de sancțiuni impuse de Statele Unite și de alte state după revoluția islamică din 1979, măsuri intensificate ulterior din cauza programelor nuclear și de rachete balistice ale Teheranului.

Aceste sancțiuni au limitat accesul Iranului la propriile active, inclusiv venituri din vânzările de petrol înghețate în bănci străine. Teheranul a beneficiat de o relaxare a sanciunilor după acordul nuclear din 2015, semnat în timpul administrației Barack Obama, dar Trump a retras Statele Unite din acord în 2018, în primul său mandat. Înțelegerea din 2015 limita îmbogățirea nucleară iraniană în schimbul relaxării sancțiunilor.

Agenția iraniană Mehr News, afiliată statului, a relatat duminică faptul că proiectul de memorandum în 14 puncte prevede eliberarea a 24 de miliarde de dolari din active iraniene înghețate. Întrebat de CBS News despre această posibilitate, Vance a spus că cifra de 24 de miliarde de dolari „pur și simplu nu apare nicăieri în niciunul dintre textele despre care am discutat cu iranienii”. El a adăugat: „Ceea ce am spus este că suntem dispuși să discutăm despre dezghețarea activelor, dar o miză mult, mult mai mare este ridicarea sancțiunilor asupra economiei lor — atât timp cât își asumă angajamente pe termen lung privind programul nuclear.

Pentru Iran, unde războiul a provocat pagube estimate la 29 de miliarde de dolari, iar populația se confruntă cu cea mai ridicată rată a inflației din 1942, fondul de investiții ar putea deveni o sursă de sprijin economic. Seloom a avertizat însă că formula creează o problemă de imagine pentru Teheran. „Teheranul citește acest lucru ca pe bani supravegheați și condiționați, nu ca pe o relaxare suverană”, a spus analistul.

Unul dintre principalele obiective declarate ale Statelor Unite a fost reducerea îngrijorărilor legate de programul nuclear iranian, inclusiv de un stoc de peste 440 de kilograme de uraniu îmbogățit. Memorandumul prelungește cu încă 60 de zile un aranjament de încetare a focului, interval în care cele două părți ar urma să negocieze chestiuni precum eliminarea uraniului îmbogățit.

Vance a spus că Teheranul a acceptat să predea stocul, să se supună unor inspecții regulate și să se abțină de la producerea sau cumpărarea de arme nucleare. Textul integral al memorandumului nu a fost încă făcut public.

Redeschiderea Strâmtorii Ormuz, afectată de blocade concurente ale Statelor Unite și Iranului, rămâne un alt punct de dispută. Trump a sugerat duminică, atunci când a anunțat acordul, că a fost atinsă o înțelegere pentru redeschiderea rutei maritime, spunând: „Lăsați petrolul să curgă!” Vance a admis însă, într-un interviu pentru CNBC, că nu toate problemele legate de strâmtoare au fost rezolvate. „Ei bine, așteptarea noastră este ca strâmtoarea să fie deschisă fără taxe pe termen lung, iar acesta este tipul de lucru pe care îl vom stabili în aceste negocieri tehnice”, a spus el.

Operațiunile Israelului în Liban sunt de asemenea așteptate să provoace tensiuni, deoarece Iranul a insistat ca orice acord de încetare a focului să includă și statul aliat. Israelul a respins până acum orice aranjament care i-ar limita capacitatea de a lovi ceea ce descrie drept ținte ale Hezbollah. Ministrul apărării Israel Katz a declarat vineri că armata va continua să opereze în Liban indiferent de orice acord cu Teheranul.

Ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a spus că memorandumul va aduce beneficii economice Iranului, dar a subliniat că Teheranul nu se va baza pe acestea pentru toate nevoile sale. „Avem o istorie a promisiunilor încălcate, a nerespectării angajamentelor și a ruperii acordurilor”, a declarat Araghchi luni, potrivit Press TV. El a precizat că discuțiile despre ridicarea sancțiunilor americane și despre programul nuclear iranian vor avea loc în perioada de 60 de zile de negocieri de după semnarea oficială de vineri.

Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, nu a comentat încă. Unii observatori iranieni au criticat momentul anunțului, care a coincis cu ziua de naștere a lui Trump. Referindu-se la asasinarea fostului lider suprem, ayatollahul Ali Khamenei, la începutul războiului dintre SUA și Iran, jurnalista conservatoare Parisa Nasr a scris pe X: „Oferirea unui cadou de ziua ucigașului Liderului martir a fost și ea una dintre condițiile nescrise ale acordului?

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat că Consiliul Suprem de Securitate Națională al Iranului a aprobat acordul pentru ca „angajamentul real al Americii de a respecta drepturile națiunii iraniene să poată fi testat în practică”. La summitul G7 din Franța, Trump a descris marți acordul cu Iranul drept „corect” și „bun” și a spus că, potrivit acestuia, Iranul „nu poate avea o armă nucleară” sau „vor fi aruncați în aer”.

Emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al Thani, prezent și el la summit, a spus că acordul dintre Iran și Statele Unite va avea rezultate pozitive pentru regiune. „Acesta este un acord foarte important, mai este încă mult de lucru, dar cu acest impuls — dacă vom continua așa, domnule președinte — cred că putem realiza și face lucruri mari în regiune”, a spus șeicul Tamim.

Parlamentari democrați americani au salutat un acord care să oprească războiul cu Iranul, dar au insistat ca termenii să fie făcuți publici. Senatorul Gregory Meeks a spus că „orice acord final trebuie să fie durabil, aplicabil, transparent” și mai mult decât „anunțuri vagi sau cosmetizare politică”. Senatorul republican Lindsey Graham a declarat duminică că este „mulțumit” de acord, dar și „oarecum îngrijorat că perspectiva Iranului asupra acordului pare diferită de ceea ce susține echipa americană de negociere”.

Seloom a spus că narațiunile diferite arată că cele două părți „nu vorbesc cu adevărat una cu cealaltă”. „Vorbesc una pe lângă cealaltă, către publicul intern”, a spus el. „Fiecare parte trebuie să vândă acest lucru ca pe o victorie pe care nu o poate vinde onest.