Rusia închide temporar mai multe puncte feroviare la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia
Rusia a suspendat, începând de miercuri, traficul prin mai multe puncte feroviare de trecere a frontierei cu Finlanda, Estonia și Letonia, potrivit anunțului făcut de Moscova. Ordinul Kremlinului, publicat marți, nu indică motivul închiderilor.
Documentul vorbește doar despre o suspendare „temporară” a circulației persoanelor, vehiculelor, bunurilor și mărfurilor prin anumite puncte feroviare de trecere de pe segmente ale frontierei de stat a Rusiei. Ministerul rus de Externe a fost însărcinat să informeze Finlanda, Estonia și Letonia despre decizie, scrie euronews.com.
Cele mai multe închideri vizează frontiera cu Finlanda. Pe listă se află punctele feroviare Vîborg, Vartsilia, Liuttia, Sankt Petersburg-Finliandski și Svetogorsk. Traficul feroviar va fi oprit și la punctul Peciorî-Pskov, de la frontiera ruso-estonă, precum și la Pîtalovo, la granița cu Letonia.
Decizia vine la câteva zile după ce Finlanda a anunțat planuri de cooperare cu compania americană Lockheed Martin pentru construirea, la Tampere, a primului centru european de mentenanță pentru sisteme MLRS. Anunțul a provocat reacții dure la Moscova.
Aleksei Juravliov, prim-vicepreședinte al Comisiei din Duma de Stat, a acuzat Finlanda că devine „o a doua Ucraină” și a amenințat deschis că Moscova are capacitatea militară de a distruge jumătate din țară. Declarația se înscrie într-o serie de avertismente venite din Rusia după consolidarea posturii de apărare a Finlandei.
După invazia rusă pe scară largă în Ucraina, Finlanda și-a întărit semnificativ apărarea, pe fondul provocărilor rusești în creștere. Frontiera cu Rusia este închisă din 2023, iar Helsinki a acuzat Moscova că orchestrează operațiuni hibride și își extinde infrastructura militară de-a lungul graniței.
Potrivit unei investigații daneze recente, Rusia își consolidează substanțial prezența militară la frontiera NATO, în pregătirea unui posibil viitor război cu alianța. În paralel, în Rusia circulă informații despre o posibilă nouă mobilizare.
Autoritățile ruse ar discuta, potrivit unor relatări, despre un nou val de mobilizare care ar putea avea loc încă din această toamnă. Unele informații indică o posibilă anunțare în octombrie, după alegerile pentru Duma de Stat, camera inferioară a parlamentului rus. Scrutinul este programat pentru 18-20 septembrie.
Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski, a spus, de asemenea, că Rusia ar putea recurge la un nou val de mobilizare în această toamnă, indicând la rândul său votul din septembrie. Potrivit oficialilor de la Kiev, Moscova se pregătește să cheme zeci de mii de noi soldați pentru a compensa pierderile tot mai mari de pe front.
Primul val al ceea ce Moscova a numit „mobilizare parțială”, în septembrie 2022, a declanșat proteste și a determinat sute de mii de ruși să plece în străinătate. De atunci, Kremlinul a evitat o astfel de măsură, având în vedere impopularitatea ei și riscul de nemulțumire socială.
Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale a arătat în ianuarie că Rusia suferise aproximativ 1,2 milioane de pierderi pe câmpul de luptă până în decembrie 2025, inclusiv până la 325.000 de militari uciși. Pentru a compensa aceste pierderi, Moscova trebuie să recruteze peste 30.000 de militari noi în fiecare lună.
Serviciile de informații ucrainene susțin că aproximativ 70.500 de noi soldați ruși au semnat contracte în primele trei luni ale anului 2026, cu aproximativ 30.000 sub obiectivul Ministerului rus al Apărării. Potrivit relatărilor din presă, exerciții de mobilizare în masă au avut loc la mijlocul lunii iunie în regiunea Volgograd, cu participarea unor responsabili din administrațiile regionale vecine. Rusia susține că astfel de exerciții au loc anual.
