EXCLUSIV | După 7 luni de sistare a producției, Uzina Metalurgică (MMZ) din Rîbnița și-a reluat activitatea. Acest lucru NU ar fi fost posibil fără permisiunea Ucrainei. Ce înseamnă MMZ pentru așa-zisa Transnistria
A fost repornită secția principală de producție a oțelului din cadrul Uzinei Metalurgice din Rîbnița (MMZ). Potrivit locuitorilor din zonă, uzina și-a reluat activitatea pe 5 iulie. Cum va afecta acest lucru viața locuitorilor din așa-zisa Transnistria și bugetul local?
Pe 5 iulie, o publicație independentă din Rîbnița, finanțată de UE, a publicat o fotografie cu unul dintre coșurile de fum ale MMZ, însoțită de mesajul: „Ce înseamnă asta?”. Fotografia surprinde fumul ridicându-se din coș. Acest lucru indică faptul că una dintre cele mai mari uzine din așa-zisa Transnistria, care contribuie semnificativ la bugetul separatiștilor, și-a reluat activitatea după o perioadă îndelungată de sistare a producției.
Trebuie spus că MMZ nu a mai fost activă și operațională începând cu 12 decembrie, în urma unui atac rusesc asupra infrastructurii energetice din regiunea Odesa. Atacul a avariat peste 20 de stații electrice și a scos din funcțiune linia electrică MGRES-Podolskaya-Rybnitsa. Această linie specifică este esențială pentru alimentarea cu energie a uzinei și pentru funcționarea acesteia la capacitate maximă. Reluarea activității indică faptul că Ucraina a reparat aceste linii și că acum facilitează, indirect, repornirea uzinei.
Totodată, centrala electrică Moldavian GRES și-a sporit semnificativ producția de energie electrică. Începând cu 1 iulie, producția zilnică a crescut de la nivelul obișnuit de 120 MW la 200 MW. În noaptea de 7 spre 8 iulie, producția centralei s-a menținut la pragul de 200 MW, pentru prima dată în ultimele șapte luni.
Din decembrie 2025, producția de noapte a centralei variase între 80 și 100 MW. Această creștere a producției indică faptul că surplusul de energie electrică este necesar pentru funcționarea cuptorului de topire a oțelului de la uzina MMZ – acesta este unul dintre cei mai mari consumatori de energie electrică din așa-zisa Transnistria, necesitând o putere de până la 100 MW în perioadele de funcționare la capacitate maximă.
Întreruperea activității uzinei, care a durat șapte luni, a avut un impact negativ atât asupra locuitorilor de pe malul stâng al Nistrului, cât și asupra veniturilor fiscale ale bugetului local. Conform statisticilor pretinsului Minister al Dezvoltării Economice de la Tiraspol, uzina are aproximativ 2.500 de angajați. Ea este principalul angajator din orașul Rîbnița. Pe durata suspendării activității, angajații au fost trimiși în concediu plătit, primind numai două treimi din salariul de bază, fără a include bonusurile și stimulentele bazate pe performanță.
Conform legislației muncii din așa-zisa Transnistria, în cazul unei „întreruperi tehnice sau forțate a activității cauzate de angajator (din cauza lipsei comenzilor, a materiilor prime, a energiei etc.), angajații trebuie să primească cel puțin două treimi din întregul salariu sau din salariul de bază pe durata perioadei de inactivitate”. La majoritatea fabricilor din regiune, salariile sunt calculate pe baza unei combinații între salariul de bază și o componentă legată de performanță.
Componenta bazată pe performanță reprezintă cea mai mare parte a veniturilor totale, însă angajații fabricilor nu au mai beneficiat de astfel de câștiguri de peste șapte luni. Salariul de bază în așa-zisa Transnistria este de aproximativ 2.600 de ruble locale (circa 136 euro). Două treimi din această sumă înseamnă 82 de euro. Aceasta este suma din care au trăit, timp de șapte luni, aproximativ 2.500 de angajați ai MMZ și familiile acestora.
Nu se cunoaște câți angajați ai uzinei au demisionat și au plecat din așa-zisa Transnistria în perioada de inactivitate, întrucât pretinsele autorități de la Tiraspol nu publică niciodată astfel de statistici.
De regulă, metalurgiștii din regiune sunt foarte apreciați în Federația Rusă. O „clonă” a uzinei MMZ funcționează în regiunea Moscovei, aceasta fiind principala destinație pentru angajații MMZ care se mută în străinătate. Începând cu anul 2022, întreprinderea încearcă să contracareze exodul de personal către Rusia prin majorări constante ale salariilor și acordarea de beneficii sociale. Prin urmare, numărul muncitorilor care au rămas la MMZ după perioada prelungită de inactivitate – și după efortul de a supraviețui cu 82 de euro pe lună – rămâne necunoscut.
Reluarea activității uzinei MMZ ar trebui să ajute așa-zisa Transnistria să facă față crizei economice prelungite. Trebuie punctat că uzina este unul dintre cei mai mari contribuabili de la Est de Nistru. În medie, MMZ contribuie anual la bugetul local cu aproximativ 200 milioane ruble transnistrene – echivalentul a circa 11 milioane euro. Aceasta reprezintă o sumă semnificativă pentru bugetul regional, mai ales în contextul crizei economice actuale. Contribuția uzinei la PIB-ul total al așa-zisei Transnistria variază între 5% și 9%, în funcție de volumele de producție și de condițiile de pe piața metalelor.
Totuși, începând cu anul 2025, MMZ și-a suspendat în mod repetat activitatea sau a funcționat la capacitate redusă din cauza problemelor legate de aprovizionarea cu materii prime și energie, precum și a restricțiilor externe. În consecință, veniturile MMZ au scăzut semnificativ. Mai mult. în ultimele șapte luni, aceste venituri au ajuns la zero.
Teoretic, reluarea activității la capacitate maximă a uzinei MMZ ar trebui să aibă un impact pozitiv atât asupra locuitorilor din Râbnița, cât și asupra bugetului așa-zisei Transnistria. Bunăstarea a zeci de mii de oameni din Râbnița și din raionul adiacent depinde de funcționarea stabilă a acestei uzine. Exporturile de produse metalurgice generează valută și venituri bugetare, aspecte deosebit de importante pentru tranzacțiile externe și pentru stabilizarea economică generală. Este de remarcat faptul că, pe fondul crizei economice prelungite, comerțul exterior al regiunii a scăzut drastic – cu aproape 40% –, iar în așa-zisa Transnistria au apărut dificultăți în ceea ce privește achiziționarea de valută.
Nu este clar cât timp va rămâne operațională uzina MMZ. Începând cu anul 2025, aceasta și-a întrerupt și reluat activitatea în repetate rânduri, pentru ca ulterior să își sisteze din nou operațiunile din cauza problemelor legate de aprovizionarea cu energie. În plus, din decembrie 2025, uzina a pierdut accesul la linia principală de transport care traversează Ucraina și care asigura conexiunea cu centrala electrică MGRES.
În ”presa” oficială (adică, în propaganda separatiștilor) de pe malul stâng al Nistrului nu au apărut informații privind repornirea activității MMZ. Pretinșii oficiali de la Tiraspol nu au comentat situația și nici nu au oferit indicii cu privire la intervalul de timp în care uzina își va continua activitatea.
