Raportul Anual de Securitate Națională al Spaniei: R. Moldova, una dintre țările țintă ale campaniilor de dezinformare orchestrate de Kremlin
Republica Moldova figurează drept una dintre țările țintă ale campaniilor de dezinformare orchestrate de Kremlin, potrivit Raportului Anual de Securitate Națională al Spaniei, care evidențiază riscurile globale legate de manipularea informațională. Documentul, elaborat de Departamentul de Securitate Națională condus de generala Loreto Gutiérrez Hurtado, subliniază că Rusia a intensificat eforturile de a destabiliza procesele democratice din statele asociate UE, inclusiv din Republica Moldova, România și Georgia, scrie elpais.com.
„Kremlinul a profitat de catastrofa inundațiilor pentru a încerca să genereze neîncrederea societății spaniole în instituțiile sale democratice, să delegitimeze sprijinul Spaniei pentru Ucraina și să proiecteze o imagine internațională de haos”, se afirmă în raport.
Este pentru prima dată când un document oficial face legătura între răspândirea dezinformărilor și știrilor false – care au urmat catastrofei care a lovit în toamna anului 2024 provincia Valencia și mai multe comunități autonome – cu campaniile de dezinformare promovate de guvernul rus.
„Pe fondul crizei survenite în țara noastră după trecerea inundațiilor din 29 octombrie 2024, ecosistemul de propagandă și dezinformare pro-Kremlin, în mod oportunist, a amplificat și a adaptat narative de dezinformare preexistente în beneficiul său”, explică raportul.
„Actorii pro-ruși s-au concentrat pe promovarea neîncrederii cetățenești în instituțiile publice, pe delegitimarea sprijinului pentru Ucraina sub pretextul necesității reale de ajutor pentru zonele afectate de inundații și pe proiectarea unei imagini a țării afundate în haos”, adaugă documentul.
Dezinformarea, un risc global
Documentul include dezinformarea ca unul dintre principalele riscuri pentru securitatea națională și amintește că „Forumul Economic Mondial” plasează informația eronată diseminată pentru efecte pe termen scurt pe primul loc dintre cele 10 riscuri globale. „Evenimente precum pandemiile, procesele electorale sau catastrofele naturale au fost și vor continua să fie exploatate și instrumentalizate de Kremlin”, avertizează raportul.
Bazându-se pe investigați realizate de „Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE)”, Departamentul de Securitate Națională explică faptul că, la mijlocul anului 2022, perioadă suprapusă cu războiul Kremlinului asupra Ucrainei, a fost lansată campania „Doppelgänger” – atribuită Rusiei și încă activă –, care dispune de o structură informațională integrată din 228 de domenii și 25.000 de conturi de rețele coordonate, operând în diferite limbi (inclusiv spaniolă) și asociată cu 60 de incidente documentate.
„Kremlinul a desfășurat campanii de dezinformare pentru a influența, din ce în ce mai direct, procesele electorale din alte țări”, precum „Moldova, România sau Georgia”, cu scopul de a le îndepărta de UE sau de a le atrage în „sfera de influență rusă”. De asemenea, „ar fi inițiat campanii împotriva alegerilor din 2024 din SUA”, în urma cărora Donald Trump a fost ales.
Canale sofisticate și inteligență artificială
Departamentul avertizează că aceste campanii utilizează în prezent canale „neconvenționale și mai sofisticate” decât în trecut, când erau folosite mijloace precum „Sputnik” sau „RT”, „a căror trasabilitate este mai dificilă”. Utilizarea „inteligenței artificiale (IA)” a reprezentat „un salt calitativ și cantitativ” în răspândirea conținutului de dezinformare, cu cel puțin „41 de cazuri” de manipulare înregistrate de SEAE.
Evaluarea riscurilor pe termen
Raportul identifică ca riscuri imediate: vulnerabilitatea spațiului cibernetic, dezinformarea, fluxurile migratorii ilegale, tensiunea strategică și instabilitatea economică. Pe termen de cinci ani, cele mai mari pericole rămân dezinformarea și vulnerabilitățile spațiului cibernetic, iar până în „2035” experții prevăd că principalul pericol va fi „fragmentarea și incertitudinea strategică globală”.
Deși documentul analizează vulnerabilitățile energetice, nu menționează riscul unui „blackout total” similar celui din 28 aprilie. Raportul a fost aprobat pe „24 aprilie”, la patru zile distanță de colapsul rețelei electrice peninsulare.
