Mărturii cutremurătoare despre prizonierii ucraineni din Rusia. Electrocutări, abuzuri sexuale și bătăi sistematice. ONU: Peste 95% dintre cei intervievați au raportat tortură
Tortură sistematică, bătăi, electrocutări, violențe sexuale și condiții inumane de detenție. Foști prizonieri ucraineni și reprezentanți ai ONU au descris, în cadrul unei reuniuni neoficiale a Consiliului de Securitate, tratamentele la care ar fi supuși militarii și civilii ucraineni aflați în captivitate rusă. Datele prezentate de ONU arată că peste 95% dintre prizonierii de război ucraineni intervievați au declarat că au fost torturați sau maltratați. Moscova respinge acuzațiile și susține că acestea fac parte dintr-o „campanie de dezinformare”, transmite Agerpres, cu referire la Reuters.
Una dintre mărturii a venit din partea militarului ucrainean cu tată cubanez, Huan Alberto Leiva Garsia, care a petrecut 1.183 de zile în captivitate. Acesta susține că, în perioada detenției, a fost supus în mod repetat violențelor fizice, psihologice și sexuale.
”Da, am fost torturat. Tot ce vă puteți gândi că se poate face să fie dureros, umilitor pentru un bărbat, fără voie. Orice vă trece prin minte, nu doar abuzuri verbale, fizice, bătăi zilnice, electrocutări, exerciții fizice excesive, excesive în ger sub zero grade… abuzuri sexuale. Tot ce i se poate aplica unui om pentru a-l distruge mintal. Totul mi s-a aplicat mie și celor mai mulți din camarazii mei”, a afirmat el în fața presei după reuniunea Consiliului.
Garsia a spus că doi dintre prietenii săi ar fi fost omorâți în bătaie în centre de detenție din regiunea Donețk. În fața Consiliului de Securitate, militarul a relatat că deținuții erau ținuți în ‘barăci supraaglomerate fără condiții corespunzătoare, unde aproape toți prizonierii de război erau bolnavi de dizenterie și mulți erau înfometați.
Militarul afirmă că a fost vizat în mod special de gardieni din cauza numelui său latino-american și acuzat că ar fi ”mercenar și spion american”.
Despre abuzurile din detenție a vorbit și activista Lenie Umerova, tătăroaică din Crimeea, eliberată într-un schimb de prizonieri în 2024. Aceasta a povestit că a fost reținută în timp ce încerca să ajungă la tatăl său grav bolnav în Crimeea ocupată de Rusia și că a fost transferată prin șapte centre de detenție, experiență pe care a descris-o drept un ”carusel al represiunii”.
Potrivit lui Oleg Gușin, oficial al Centrului de Coordonare pentru Tratamentul Prizonierilor de Război de la Kiev, autoritățile ucrainene au identificat ”peste 300 de locuri de detenție” pe teritoriul Rusiei și în regiunile ucrainene ocupate. Mii de ucraineni s-ar afla în continuare în captivitate, în timp ce aproximativ 9.000 au revenit acasă în urma schimburilor de prizonieri.
Claudia Fuentes Julio, asistenta pentru drepturile omului a secretarului general al ONU, a declarat că monitorizarea organizației indică persistența ”torturii și relelor tratamente larg răspândite și sistematice ale prizonierilor de război și civililor ucraineni de către autoritățile din Federația Rusă”, inclusiv a violențelor sexuale.
Potrivit datelor Oficiului Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului, din februarie 2022 au fost documentate execuțiile a 129 de prizonieri de război ucraineni în etapele inițiale ale captivității. Alte 48 de persoane ar fi murit în detenție în urma torturii, lipsei îngrijirilor medicale sau a altor condiții inumane.
Fuentes Julio a precizat că peste 95% dintre prizonierii de război ucraineni intervievați au declarat că au fost torturați sau supuși relelor tratamente. Mai mult de jumătate au raportat violențe sexuale, inclusiv ”violuri, violuri în grup, bătăi la pielea goală, bătăi la organele genitale, șocuri electrice la organele genitale și sfârcuri, tratamente degradante de natură sexuală’.
Reprezentanta ONU a mai vorbit despre ”relatări concordante despre bătăi grave cu obiecte cum ar fi bastoane, centuri grele și lemne, șocuri electrice, atacuri cu câini, simulări de execuții și alte forme de tortură”.
Moscova a negat acuzațiile formulate în cadrul reuniunii. Maria Zaboloțkaia, adjuncta ambasadorului rus la ONU, le-a calificat drept o ”campanie de dezinformare” și a acuzat, la rândul său, Ucraina că îi supune pe prizonierii ruși ”torturii și degradării și abuzurilor morale și fizice”.
OHCHR a documentat și cazuri de tortură sau rele tratamente asupra prizonierilor ruși ori proveniți din state terțe aflați în captivitate în Ucraina. ONU precizează însă că amploarea constatată este ”fundamental diferită”: aproximativ jumătate dintre prizonierii intervievați au raportat abuzuri, în principal în primele etape ale captivității.
