Detalii care ajută la identificarea spionilor și sabotorilor ruși / Îndrumarul publicat de un serviciu de informații din Letonia

Serviciul de Informații și Securitate din cadrul Ministerului leton al Apărării a oferit recent un set de indicații privitoare la modalitatea prin care pot fi identificați potențiali spioni și sabotori ruși.

Pe parcursul raportului anual, serviciul de informații a subliniat că sarcinile grupurilor de spionaj și sabotaj includ: supravegherea infrastructurii critice, a instalațiilor și unităților militare, respectiv a altor structuri de forță; executarea de activități subversive; eliminarea unor persoane cu un grad sporit de relevanță din punct de vedere social; studierea condițiilor sociale din țara țintă; incitarea la tulburări împotriva guvernului existent.

Aparența unor potențiali agenți ruși este descrisă astfel de structura de informații letonă: “Îmbrăcăminte paramilitară, sport sau turistică combinată cu elemente de echipament special (rucsacuri, hamuri, genți medicale specializate), elemente de îmbrăcăminte de tip uniformă, coafuri scurte, aspect neglijent sau dezordonat, igienă insuficientă, constituție atletică; deținere de documente dintr-un stat agresiv (posibil pașapoarte multiple) și/sau de valută străină”.

Agenții cară adesea după ei alimente și echipamente care indică pregătirea acestora pentru supraviețuire sau nevoi speciale în condiții neobișnuite, cum ar fi echipamente radio, hărți, dispozitive de navigație, unelte speciale și, eventual, arme.

În al treilea rând, cazarea lor poate fi neobișnuită. “Grupurile stau în zone îndepărtate, în apropierea pădurilor și a apelor, chiar dacă îmbrăcămintea și echipamentul lor nu sugerează activități de agrement; se pot caza în clădiri abandonate sau cu persoane singure sau marginalizate social”, remarcă serviciul leton de informații.

De asemenea, comportamentul lor în locuri publice poate ieși în evidență. “Abilități de orientare precare sau inexistente în zonele locale; deplasarea în baza unor modele militare deprinse; observarea/studierea împrejurimilor; întrebarea localnicilor despre opiniile lor politice sau incitarea la tulburări; doar un membru al grupului vorbește limba țării țintă; necunoașterea dialectelor locale (accente, expresii); achiziționarea de cantități mari de alimente și bunuri neperisabile; potențiala uzurpare a identității unor reprezentanți ai organizaților umanitare precum ONU, Crucea Roșie, OSCE sau altele”, clarifică structura de informații din Letonia.

În al cincilea rând, aceștia pot fi surprinși îndeplinind sarcini specifice care nu se încadrează în tipare. Aceștia manifestă un interes semnificativ pentru instalațiile de infrastructură critică, instituțiile de aplicare a legii și forțele militare – efectuând activități de supraveghere, interogând localnici și încercând să intre în zone restricționate.

Cu toate acestea, în raport se subliniază faptul că experiența Ucrainei demonstrează adaptabilitatea serviciilor speciale rusești, iar membrii acestora s-ar putea, în cele din urmă, să nu corespundă vizual profilului clasic al agenților de spionaj și sabotaj.

Majoritatea atacurilor de sabotaj rusești din Europa au fost efectuate de persoane localnice angajate de ruși mai ales prin intermediul platformei sociale Telegram în schimbul unor sume modeste de bani.

În februarie 2024, două persoane au încercat să incendieze Muzeul Ocupației din Riga, un simbol al istoriei Letoniei în perioada dominației sovietice. Autorii, aflați în conexiune cu rușii, au fost ulterior condamnați la închisoare. Anterior, în luna august a anului 2023, un cetățean leton a fost reținut pentru un presupus act de spionaj în favoarea Rusiei care s-a desfășurat prin colectarea și transmiterea de informații către un grup intitulat “Antifasciștii Baltici”. Ulterior, în luna decembrie a aceluiași an, un cetățean rus a fost arestat în Letonia pentru că a adunat informații despre infrastructura critică și instalațiile militare.

La începutul anului 2024, Serviciul de Securitate Internă al Estoniei a reținut 10 persoane suspectate de participarea la o serie de campanii de sabotaj și intimidare orchestrate de serviciile speciale rusești. Aceste operațiuni aveau ca scop răspândirea fricii și destabilizarea țării. Printre ținte s-au numărat ministrul de Interne, Lauri Läänemets, și un jurnalist, al cărui automobil a fost avariat în repetate rânduri.

În martie, Tribunalul Județean Tartu l-a condamnat pe cetățeanul eston în vârstă de 38 de ani, Andrei Makarov, la 15 ani de închisoare pentru că a furnizat în mod repetat autorităților ruse informații despre echipamentele militare aliate staționate în Estonia. Totodată, instanța a constatat că Makarov a dat foc unui vehicul cu numere de înmatriculare ucrainene în Tartu, în luna februarie a anului trecut.

Anul trecut, autoritățile lituaniene au dejucat o tentativă a unui grup de sabotaj de a da foc unui transport de ajutoare militare destinat Ucrainei. Operațiunea a fost interceptată înainte de a fi produsă vreo pagubă.

Pe 9 mai 2024, un incendiu a izbucnit la un depozit IKEA din Vilnius. Procurorii lituanieni au acuzat serviciile secrete militare ruse de orchestrarea incendiului, descriind ceea ce s-a întâmplat drept un act de terorism. Doi cetățeni ucraineni, dintre care unul era minor la momentul respectiv, ar fi fost recrutați pentru a comite atacul. Rapoartele sugerează că rușii le-au promis 10.000 de euro și un BMW drept recompensă. Acesta este un bonus considerabil mai mare decât cel oferit de obicei pentru actele de sabotaj de către agenții serviciilor secrete ruse.

În mod similar, o anchetă recentă a guvernului polonez a concluzionat că atacul incendiar desfășurat în luna mai a anului 2024 asupra centrului comercial Marywilska a fost orchestrat de serviciile de informații rusești. Conform anchetei poloneze, atacatorii au fost recrutați, la rândul lor, prin intermediul platformei Telegram. (The Baltic Sentinel)