VIDEO | Mihai Isac, despre acordul militar cu România: „Dacă suntem neutri, nu înseamnă că trebuie să fim proști”

Neutralitatea Republicii Moldova nu înseamnă că țara trebuie să rămână fără apărare sau să renunțe la cooperarea militară cu alte state. Declarația a fost făcută de expertul în relații internaționale și securitate Mihai Isac, în cadrul unei dezbateri organizate de agenția IPN, în contextul semnării unui acord cu România care permite Republicii Moldova să participe la achiziții militare comune prin mecanismul european SAFE.

Expertul a salutat extinderea cooperării militare cu România și Ucraina, subliniind că asemenea parteneriate sunt firești inclusiv pentru statele neutre. Potrivit lui Isac, neutralitatea este folosită frecvent în propaganda rusă pentru a contesta modernizarea Armatei Naționale și relațiile Republicii Moldova cu partenerii occidentali.

„[…] Suntem supuși unei propagande permanente din partea Federației Ruse. Dacă se vopsește gardul la brigada de la Cahul a Armatei Naționale, putem citi propaganda rusă că soldații din Republica Moldova sunt trimiși pe frontul din Ucraina. Dacă se schimbă roțile la o mașină a Armatei Naționale, deja suntem trimiși în Somalia și aici este foarte important ca autoritățile să comunice cât mai clar evoluțiile și intențiile sale”, a declarat Mihai Isac.

Referindu-se la acordul semnat pe 2 noiembrie la București, dar și la cooperarea tehnico-militară cu Ucraina, expertul a explicat că Republica Moldova poate beneficia de experiența și tehnologiile altor state pentru a-și moderniza armata, fără ca acest lucru să contravină statutului său de neutralitate.

„Trebuie să înțelegem dacă suntem neutri, nu înseamnă că trebuie să fim proști, nu înseamnă că trebuie să fim lipsiți de apărare. Toate statele neutre de pe continentul european, fie că vorbim de Elveția, pe care propaganda pro-rusă tot iubește să ne ofere drept exemplu, fie că vorbim de Austria, fie că vorbim de Cipru, de Malta, toate aceste state au tratate de colaborare ori bilaterale, ori cu organizații internaționale de resort. De pildă, Elveția are chiar o industrie de apărare extrem de profitabilă, fiind unul din principalii exportatori a unor soluții tehnice de înaltă calitate pentru industria de apărare. Austria la fel. Deci, acești pași pe care Republica Moldova îi face o vor ajuta pe parcurs să economisească resurse financiare importante, având în vedere că vom beneficia direct de expertiza Ucrainei sau a altor state partenere, cum sunt România sau alte state membre ale Uniunii Europene”, a explicat expertul.

Isac consideră că Republica Moldova încearcă să recupereze deceniile în care Armata Națională a beneficiat de resurse insuficiente. El a amintit de sistemele radar achiziționate cu sprijinul Uniunii Europene și de parteneriatul în domeniul securității și apărării dintre Chișinău și Bruxelles.

„Republica Moldova deja face pași mari pentru a recupera perioada de decenii în care Armata Națională și structurile de apărare, în general, au fost tratate drept Cenușăreasa bugetului național. Și faptul că deja Republica Moldova beneficiază, de pildă, de sisteme radar achiziționate de către Uniunea Europeană pentru Republica Moldova. Faptul că Republica Moldova are acel parteneriat strategic cu Uniunea Europeană în domeniul apărării, cu un model pe care Uniunea Europeană deja începe să-l aplice și în relația cu alte state din alte regiuni, arată importanța Republicii Moldova în arhitectura de apărare de pe flancul estic”, a declarat Mihai Isac.

Totodată, expertul a atras atenția că semnarea acordurilor de cooperare nu înseamnă că Republica Moldova va primi imediat toate echipamentele de care are nevoie. Achizițiile militare presupun proceduri și termene de livrare, iar unele informații nu pot fi făcute publice din motive de securitate.

„Și da, este clar că o parte din aceste prevederi nu vor fi cunoscute foarte repede, datorită criteriilor de securitate cerute de statele partenere și semnarea acestor acorduri nu înseamnă că vom avea posibilitatea să ne ducem la un supermarket militar și vom putea să achiziționăm ceea ce avem nevoie imediat. Orice semnarea unui acord de achiziționare de sisteme de apărare sau a unor sisteme pentru deservirea Armatei Naționale, cum ar fi mijloace de transport sau servicii tehnologice, durează și, în același timp, Republica Moldova ar putea să depună anumite eforturi pentru crearea unor ramuri ale industriei de apărare. Ramuri pe care Republica Moldova le poate folosi atât pentru îmbunătățirea situației financiare, dar și pentru viitor, pentru dezvoltarea și a unei industrii civile”, a adăugat expertul.

În opinia lui Isac, Republica Moldova ar putea dezvolta inclusiv tehnologii proprii de apărare, cum ar fi sisteme bazate pe inteligență artificială și echipamente pentru interceptarea dronelor. În acest context, el a ironizat declarațiile despre presupuse fabrici de drone din Chișinău.

„Și nu vorbim de de ideile propagate de de media de limbă rusă sau pro-rusă din Republica Moldova, cum ar fi aceste fabrici de drone pe care vedem că primarul de Chișinău le tot caută prin zonele industriale. Vorbim, de pildă, de soluții folosind inteligența artificială pentru sistemele de apărare, vorbim de crearea condițiilor pentru fabricarea de sisteme de interceptare a dronelor. Niciodată în Republica Moldova nu vom avea ambiții imperiale să construim drone care urmează să lovească la 10.000 de kilometri în interiorul Federației Ruse, așa cum vedem că Federația Rusă ne terorizează pe noi și populația din Ucraina și alte state”, a afirmat Isac.

Amintim că, pe 2 noiembrie, la București, reprezentanții ministerelor Apărării din Republica Moldova și România au semnat documentele prin care Chișinăul devine partener într-un proiect comun de achiziții militare desfășurat prin instrumentul european SAFE.

În baza înțelegerii, Armata Națională urmează să primească 62 de camioane militare multifuncționale, produse de compania italiană IVECO Defence Vehicles. Potrivit Ministerului Apărării, vehiculele vor fi cumpărate din bugetul Republicii Moldova destinat apărării. Documentele au fost semnate în prezența premierului României, Luca Niculescu, și a miniștrilor Apărării din cele două state, Anatolie Nosatîi și Ștefan-Radu Oprea.