Euronews: Rusia încearcă să transforme negocierile de pace într-un acord privind securitatea întregii Europe. Liderii europeni se tem că Putin urmărește slăbirea NATO

Discuțiile privind încheierea războiului din Ucraina provoacă îngrijorări tot mai mari în capitalele europene, după ce administrația președintelui american Donald Trump a introdus pe agenda negocierilor posibilitatea unui acord mai amplu privind arhitectura de securitate a Europei. Oficialii europeni suspectează că Moscova încearcă să folosească acest proces pentru a obține o influență mai mare asupra deciziilor de securitate ale continentului, inclusiv asupra viitoarei extinderi a NATO, relatează Euronews într-o analiză publicată miercuri, 11 noiembrie.

Controversele au apărut după ce Donald Trump a vorbit despre posibilitatea încheierii unui acord de anvergură, care ar putea depăși problema războiului din Ucraina și ar urma să privească întreaga Europă.

Ulterior, Jared Kushner, unul dintre principalii negociatori americani, a prezentat o serie de obiective pentru stabilirea unui nou cadru de securitate europeană. Printre acestea se numără consultări permanente între părți, mecanisme de comunicare în situații de criză, o mai mare transparență militară și măsuri reciproce pentru reducerea riscurilor de escaladare.

În mesajul său, Kushner a invocat dificultățile întâmpinate de Europa și Rusia în construirea unui sistem de securitate durabil după încheierea Războiului Rece. Oficialul american a pus accent pe neîncrederea acumulată de-a lungul deceniilor și pe preocupările divergente ale părților, formulare criticată în Europa pentru că nu evidențiază responsabilitatea Rusiei în declanșarea invaziei împotriva Ucrainei.

Potrivit Euronews, mai mulți lideri europeni consideră că discuțiile riscă să mute atenția de la oprirea agresiunii rusești și protejarea Ucrainei către renegocierea regulilor care guvernează securitatea continentului.

Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a respins ideea că Europa ar avea nevoie să-și reconstruiască din temelii sistemul de securitate. În timpul unei reuniuni G7 desfășurate luni, la Paris, oficiala a subliniat că există deja acorduri și instituții care stabilesc regulile de securitate europeană, iar problema principală o reprezintă încălcarea acestora de către Moscova.

„Avem deja o arhitectură europeană de securitate. Singura care o încalcă este Rusia”, a declarat Kaja Kallas, insistând că negocierile trebuie să conducă la concesii concrete din partea Federației Ruse.

Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a exprimat o poziție similară, susținând că prioritatea trebuie să fie restabilirea respectării acordurilor existente, nu elaborarea unui sistem nou în condițiile promovate de Kremlin.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a avertizat, la rândul său, că discuțiile cu privire la organizarea securității continentului ar trebui purtate numai după obținerea unei încetări a focului în Ucraina. Ea a insistat și asupra participării directe a statelor europene la orice negocieri care le-ar putea afecta securitatea.

Ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, a respins perspectiva unui acord încheiat de marile puteri fără consultarea țărilor europene vizate de prevederile acestuia.

Îngrijorările au la bază inclusiv revendicările formulate de Rusia înaintea invaziei din februarie 2022. Moscova solicitase atunci NATO să renunțe la extinderea spre est și să-și retragă infrastructura militară din statele care au aderat la Alianță după anul 1997. Cererile au fost respinse de membrii NATO.

În analiza Euronews sunt amintite și acordurile internaționale care stau la baza ordinii de securitate europene, inclusiv Actul final de la Helsinki din 1975, Carta de la Paris din 1990, Memorandumul de la Budapesta din 1994 și Actul fondator NATO–Rusia din 1997.

Aceste documente consacră principii precum suveranitatea statelor, respectarea frontierelor, integritatea teritorială și renunțarea la utilizarea forței în relațiile internaționale. Invazia Rusiei împotriva Ucrainei a încălcat principiile fundamentale pe care se bazează aceste angajamente.

Judy Dempsey, cercetătoare la Carnegie Europe, consideră că extinderea negocierilor către reorganizarea securității europene ar putea favoriza obiectivele strategice ale Kremlinului. Potrivit expertei, Rusia urmărește de mult timp diminuarea rolului NATO și slăbirea relației transatlantice dintre Statele Unite și aliații europeni.

Dempsey apreciază că inițiativa administrației Trump riscă să ofere Moscovei posibilitatea de a negocia direct cu Washingtonul probleme care privesc securitatea statelor europene, ocolind mecanismele colective ale Alianței Nord-Atlantice.

O perspectivă similară este prezentată de Natia Seskuria, cercetătoare în cadrul Royal United Services Institute (RUSI). Aceasta avertizează că Rusia ar putea încerca să transforme viitorul Ucrainei într-o componentă secundară a unei înțelegeri mult mai ample privind relațiile sale cu Occidentul.

Potrivit expertei, introducerea unui număr mare de teme suplimentare în negocieri ar putea întârzia obținerea unui acord de pace și ar putea adânci divergențele dintre Washington și capitalele europene în privința garanțiilor de securitate pentru Kiev.

În același timp, propunerea americană prezentată de Jared Kushner prevede explicit respectarea suveranității statelor și a libertății acestora de a-și alege alianțele, fără ca o altă țară să poată exercita un drept de veto. Această formulare contrastează cu revendicările formulate anterior de Rusia în privința extinderii NATO.

Subiectul a căpătat o importanță deosebită în contextul negocierilor dintre Statele Unite, Ucraina și Rusia, desfășurate la Abu Dhabi, în perioada 10–11 noiembrie.

Înaintea discuțiilor trilaterale, reprezentanții Statelor Unite, ai Ucrainei, ai Uniunii Europene, ai NATO, precum și ai Franței, Germaniei, Italiei și Regatului Unit au avut o reuniune separată pentru coordonarea pozițiilor.

În declarația comună publicată la 10 noiembrie, participanții au subliniat că orice viitoare înțelegere trebuie să respecte suveranitatea, integritatea teritorială și dreptul statelor de a lua independent decizii privind propria securitate.

Documentul reafirmă rolul central al NATO în apărarea colectivă euroatlantică și angajamentul de a construi eventualele mecanisme suplimentare pe baza instituțiilor și acordurilor existente.

În pofida acestor asigurări, Moscova continuă să insiste asupra unei abordări mai largi a negocierilor. Potrivit Reuters, o sursă din delegația rusă a declarat că viitorul sistem de securitate europeană ar trebui să constituie tema principală a tratativelor, iar soluționarea războiului din Ucraina să fie abordată ca parte a acestui proces.

Această poziție diferă de cea exprimată de autoritățile de la Kiev și de mai mulți lideri europeni, care consideră că oprirea ostilităților și stabilirea unor garanții credibile de securitate pentru Ucraina trebuie să aibă prioritate.