Aproximativ 8200 de hectare de livezi, afectate de înghețurile de primăvară. Pomicultorii au primit actele de constatare a pagubelor
Autoritățile de la Chișinău anunță că au emis până acum acte de constatare a pagubelor pentru livezi de pe o suprafață totală de aproximativ 8200 de hectare, terenuri care au fost afectate de înghețurile din luna aprilie. Cele mai multe pagube au fost înregistrate în livezile de cireș, vișin, nuc, măr, prun, piersic și cais. Secretarul de stat al Ministerului Agriculturii, Vasile Șarban, susține că toate actele vor fi examinate minuțios, iar pentru a găsi soluții nu este tocmai cazul să fie declarată stare de calamitate, așa cum au solicitat pomicultorii.
„Eu nu știu care ar fi ideea sau scopul care și-l propun Asociația Moldova-Fruct, ce vor ei să obțină prin declararea stării de urgență. Noi am putea să avem viziuni diferite. Trebuie să discutăm și să rezolvăm lucrurile într-o manieră mult mai corectă. Dacă e vorba de declararea stării de urgență pentru a se apăra de părțile contractuale cu care au încheiat contract și nu pot să îndeplinească aceste condiții – este un aspect. Dacă vor de exemplu pentru actele de constatare, ele se întocmesc oricum – este sau nu declarată stare de urgență. Trebuie să vedem pentru ce este nevoie”, a precizat Vasile Șarban la Radio Moldova.
Amintim că Guvernul încă nu se grăbește să vină cu un răspuns pentru pomicultorii afectați de înghețurile din primăvară care au cerut instituirea stării de urgență în agricultură și stabilirea unui fond pentru despăgubiri. Executivul a precizat că un răspuns va fi oferit de autorități doar după ce comisiile teritoriale vor expedia toate rapoartele privind evaluarea pagubelor.
Amintim că pierderile provocate de cele două valuri de înghețuri din luna aprilie și grindina din mai sunt estimate de proprietarii livezilor la 690 de milioane de lei. În aceste condiții, Asociația „Moldova Fruct” a cerut ca până în 31 mai Guvernul să instituie stare de calamitate de primăvară în agricultură și alocarea unui fond de despăgubire și achitarea datoriilor pentru subvenții din sprijinul oferit de Uniunea Europeană.
Cele mai mari pierderi au fost înregistrate în livezile de caiși și pruni, de 97% și, respectiv, 88%. În livezile de pruni a fost distrusă, în medie, 79% din recoltă, iar pagubele financiare sunt estimate la 333 de milioane de lei, fiind și cele mai mari. În proporții de 79% și 69% au fost afectate livezile de piersici și vișini, iar în cazul merilor, recolta a fost compromisă în jumătate.
