„Ceea ce se întâmplă astăzi în Republica Moldova coincide aproape în totalitate cu procesele observate în Ucraina”, se arată într-un raport al Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, publicat la începutul acestui an.
De mai bine de zece ani, trimestrial, Moscova primește informații de la Chișinău despre „încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși”. Organizația care le trimite, beneficiază anual de finanțări între 10 și 20 de mii euro, iar liderii acesteia sunt promotori ai narativelor ruse în Moldova, scrie Rise Moldova.
Documentele analizate în cadrul proiectului #DragiCompatrioți — o serie de investigații transfrontaliere care cartografiază rețeaua globală de influență a Federației Ruse — dezvăluie modul în care aceste rapoarte alimentează retorica Moscovei cu privire la Republica Moldova.
Proiectul transfrontalier #DragiCompatrioți scoate la iveală o rețea globală de influență susținută de Rusia de peste un deceniu. Seria se bazează pe aproape 50.000 de e-mailuri interne ale Pravfond — o fundație de stat care, sub pretextul apărării drepturilor omului, a promovat agenda Kremlinului, oferind inclusiv sprijin legal pentru presupuși spioni, infractori și propagandiști.
„Moldova alunecă rapid spre susținerea ideologiilor neonaziste și de discriminare rasială”, așa începe raportul Ministerului rus de Externe privind „încălcarea drepturilor cetățenilor și compatrioților ruși de peste hotare”, la capitolul dedicat Republicii Moldova. MAE a fondat încă în 2012 Fundaţia pentru sprijinirea și protecţia drepturilor compatrioţilor din străinătate – Pravfond, a cărei scop declarat e apărarea drepturilor rușilor din diasporă, în special prin acordarea asistenței juridice.
La rândul său, Pravfond a finanțat activitatea mai multor „centre de sprijin juridic” din întreaga lume, două dintre ele activând în Moldova: la Chișinău și Tiraspol, mai adaugă Rise Moldova.
„DATORITĂ ASISTENȚEI ACORDATE”
În septembrie 2014, la Chișinău își începe activitatea Centrul de Informare și Analiză a Drepturilor Omului. Centrul nu e o entitate juridică separată, ci activează în cadrul Consiliului Coordonator al Compatrioților Ruși din Republica Moldova, care era condus la acel moment de consilierul municipal Piotr Donțov. La cârma Centrului se află fostul deputat comunist Mihail Sidorov.
Activitatea structurii conduse de Sidorov constă în oferirea asistenței juridice cetățenilor, în special a celor din comunitatea vorbitoare de limbă rusă. În plus, organizează mese rotunde, conferințe și discuții publice pe tema drepturilor minorităților. Toate acestea sunt însoțite de rapoarte periodice trimise în Rusia, care semnalează presupuse cazuri de discriminare a populației rusofone din Moldova.
În primul raport trimis către Pravfond, Sidorov scrie că „crearea centrului a fost posibilă datorită asistenței acordate de Fundație”. De fapt, debutul activității Centrului condus de Sidorov coincide cu momentul în care Pravfond a sistat finanțarea organizației lui Valeriu Klimenco, despre care RISE Moldova a scris în ancheta „Pravdfond: „Unitatea de luptă” din Moldova”.
Datele din arhiva internă de e-mailuri a Pravfond arată că între 2016 și 2023, Centrul lui Sidorov a primit cel puțin 110 de mii de dolari de la Moscova. Conform contractelor de grant, banii erau alocați pentru asistență juridică, inclusiv în instanțele de judecată, organizare de evenimente, precum și monitorizarea și raportarea situației compatrioților ruși din Moldova.
O analiză amplă realizată de OCCRP relevă că centrele finanțate la nivel global de Pravfond urmau o direcție ideologică bine definită: în 2022, la doar câteva zile după invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia, Pravfond a organizat o teleconferință cu toate centrele sale juridice pentru a le transmite „motivele și obiectivele deciziei Moscovei de a desfășura o misiune de eliberare în Ucraina”, după cum nota Alexandr Udalțov, directorul organizației, într-o scrisoare adresată Ministerului rus de Externe în același an.
RUSOFOBIE, SENTIMENTE ANTI-RUSE ȘI MONOPOLUL LIMBII ROMÂNE
Am analizat un deceniu de rapoarte semnate de Mihail Sidorov și trimise către Pravfond, acoperind perioada 2014–2024. Pe lângă darea de seamă a activității Centrului la fiecare trei luni, Sidorov semnalează constant încălcări ale drepturilor rușilor din Republica Moldova. Problemele invocate rămân aproape neschimbate de la un an la altul.
Rapoartele transmise către Moscova descriu o realitate în care comunitatea rusofonă ar fi tot mai expusă discriminării. Termeni precum „naționalism radical”, „rusofobie” sau „marginalizarea limbii ruse” apar frecvent în relatările de la Chișinău.
„A fost exprimată îngrijorarea față de creșterea sentimentelor unioniste în societatea moldovenească și înlocuirea denumirii limbii de stat din moldovenească în română”, menționa Sidorov în unul dintre rapoartele expediate. Totodată, acesta semnala pierderea statutului limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică, precum și eliminarea treptată a acesteia din educație, administrație și mass-media.
Citeșt continuarea investigației pe Rise Moldova.
