Avalanșă de falsuri pe platforma Telegram înainte de alegerile parlamentare. Miza este discreditarea oficialilor și cultivarea fricii în fața unor violențe

Avalanșă de falsuri pe platforma Telegram în plină perioadă electorală. Aplicația este folosită, în special, pentru discreditarea oficialilor și a pocesului de integrare UE, dar și pentru cultivarea fricii în fața unor violențe. O analiză a portalului Mediacritica al Centrului de Jurnalism Independent făcută în prima jumătate a lunii august arată că la fiecare două zile este publicat câte un fals, inclusiv pe canale cu audiențe importante.

Publicarea sistematică a falsurilor nu este întâmplătoare, spun experți în domeniu, ci mai degrabă este corelată cu apropierea alegerilor parlamentare programate pentru 28 septembrie. CJI a monitorizat 61 de canale, dintre care 28 aparțin unor surse media sau influenceri, iar 33 sunt administrate anonim, inclusiv patru create simultan cu postări identice — un indiciu clar al unei activități coordonate, transmite anticoruptie.md.

Printre falsurile propagate pe conturile de telegram se numără afirmații precum:

•  „Manuale LGBTQ+ distribuite profesorilor din Ocnița” — de fapt, un video manipulatoriu cu o broșură străină prezentată fals ca material didactic local.
  •    „Militarii de la exercițiul ‘Scutul de Foc’ trag pe ținte cu chipuri de soldați ruși” — imagini trucate folosite pentru a stârni anxietate și ostilitate.
  •    „Forțe speciale NATO vor interveni în Moldova dacă PAS va pierde alegerile” — o poveste complet inventată, dezmințită oficial de Ministerul Apărării.

„În total, postările cu falsuri evidente, enumerate mai sus, au fost văzute de 249.401 ori între 1 – 15 august, după cum arată statisticile Telegram. Nu putem afirma că tot atâta lume s-a lăsat convinsă sau înșelată de ele. Or, scopul nu e neapărat acela de a convinge. Așa cum arată analizele recente, dezinformarea folosește falsuri de multe ori contradictorii, care se contrazic unul pe altul și sfidează logica elementară, deoarece scopul este să creeze o perdea de fum cât mai deasă, dincolo de care unui consumator obișnuit să-i fie greu să întrevadă adevărul. În cazul nostru, efectele dorite sunt cele la care se lucrează deja de ani: cultivarea fricii în fața unor violențe iminente, declanșate de puteri mari – în unele cazuri NATO; în altele Rusia; discreditarea conducătorilor și cultivarea dezgustului față de orice element asociat cu viața lor personală sau profesională; crearea diviziunilor sociale folosind pretexte sau amenințări false”, scrie Mediacritica.

Analiza mai arată că dacă o persoană s-a informat zilnic din aceste canale, atunci ea poate fi convinsă sau poate avea așteptări că alegerile vor fi falsificate și, deci, fie nu e rost să participe la ele, fie va oferi un vot de protest, autoritățile cer blocarea unor conturi pe rețelele sociale pentru că sunt obișnuite să aplice cenzura și că țara e condusă din afară și nu de autoritățile democratic alese etc.

„În mod firesc, astfel este afectată capacitatea individului de a înțelege realitatea, de a o evalua și a lua decizii adecvate, lucru deosebit de periculos în contextul alegerilor”, mai constată Mediacritica.