Curăraru, despre triada diplomatică franco-polono-germană de la Chișinău: E un sprijin fără precedent pentru integrarea europeană și un semnal pentru Putin!
Campania electorală din Republica Moldova începe într-un context geopolitic tensionat, dar și cu un val de sprijin european fără precedent. Vizitele recente la Chișinău ale președintelui francez Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și premierului polonez Donald Tusk au reconfirmat locul Moldovei în familia europeană. Analistul politic Andrei Curăraru, de la Watchdog, spune că aceste gesturi diplomatice transmit atât mesajul fără echivoc și anume că viitorul Moldovei este în Uniunea Europeană, cât și unul adresat în mod special Kremlinului.
„Oamenii s-au cam obișnuit cu ideea prezenței unor lideri importanți europeni și nu numai la Chișinău, dar, în același timp, cred că mesajul va ajunge la un public mai larg, inclusiv prin prisma faptului că s-au spus multe lucruri frumoase despre Republica Moldova românește. Totuși, nu cred că este, în primul rând, un mesaj adresat publicului intern din Republica Moldova, ci și unul destinat exteriorului: o prevenire a lui Putin în legătură cu tot ce înseamnă războiul hibrid și cu interferențele care se resimt tot mai puternic aici, în țară”, a declarat Andrei Curăraru, în cadrul emisiunii „Moldova Zoom” de la RFI România, moderată de Lina Grâu.
Potrivit lui Andrei Curăraru, mesajele transmise de Macron, Merz și Tusk au fost aliniate și gândite ca parte a aceleiași strategii europene:
„În cazul lui Emmanuel Macron, vorbim despre un mesaj de integrare europeană. Cred că mesajele simbolice, de tipul «inima Europei bate mai mult ca oricând la Chișinău», spun foarte mult despre simbolistica și imaginea pe care Chișinăul o proiectează în exterior. Friedrich Merz a venit cu un mesaj destul de anti-Putin, vorbind deschis despre provocările cu care se confruntă Republica Moldova în contextul războiului hibrid. Domnul Tusk a subliniat importanța suveranității Republicii Moldova, într-o interpretare foarte diferită de cea a «suveraniștilor» de la Chișinău. Pentru el, integrarea europeană este văzută ca o formă de consfințire și consolidare a acestei suveranități. Sunt mesaje foarte importante, care nu vin doar sub forma unor declarații populiste, ci pe fundalul unui sprijin fără precedent pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și al unui pachet de creștere economică menit să revitalizeze economia unei țări care a trecut prin cel puțin șase crize consecutive în ultimii patru ani”, a punctat Andrei Curăraru.
Vizitele celor trei lideri au avut și un rol de mobilizare internă. El consideră că asemenea vizite influențează direct percepția publicului.
Curăraru avertizează însă că entuziasmul european trebuie dublat de o mobilizare internă solidă.
„După părerea mea, este mai degrabă vorba despre fixarea geopolitică a Republicii Moldova în spațiul de interes al Europei, așa cum este natural pentru un stat candidat la statutul de membru al Uniunii Europene. În ceea ce privește impactul electoral, cred că acesta va exista, dar nu va fi atât de semnificativ încât să încline balanța într-o direcție sau alta.
Mai degrabă, este o reconfirmare a sprijinului pentru integrarea europeană și a faptului că perspectiva relativ apropiată de aderare, preconizată pentru anul 2029, se conturează tot mai realist. Despre acest fapt trebuie discutat și explicat cetățenilor Republicii Moldova, și nu numai, că aceste condiții geopolitice dificile reprezintă, în același timp, o oportunitate pentru țară de a-și consolida propria casă și de a se integra în Uniunea Europeană.
Desigur, cu toate condiționalitățile existente, trebuie ținut cont că, spre exemplu, România a fost monitorizată timp de 17 ani pentru capitolul justiției. Cred că Republica Moldova ar trebui să treacă prin mecanisme similare, dar statutul de țară candidat și, ulterior, de membru oferă cel puțin o protecție formală în fața tendințelor expansioniste vizibile ale lui Putin în regiune”, a conchis Curăraru.
