Bruxelles-ul propune un împrumut de 140 miliarde euro pentru Ucraina, garantat din activele rusești înghețate
Comisia Europeană vrea să transforme o parte din activele rusești înghețate în UE într-un fond de sprijin financiar pentru Ucraina, în valoare de 140 de miliarde de euro. Banii ar urma să fie direcționați către industria ucraineană de apărare și achiziția de armament, însă planul ridică semne de întrebare juridice și politice majore, în special în Belgia, unde sunt depozitate cele mai multe dintre aceste active prin Euroclear.
Documentul detaliază mecanismul împrumutului, însă propunerea se lovește de rezerve din partea unor capitale, din cauza riscurilor juridice și politice care ar fi generate de utilizarea activelor suverane rusești. Bruxelles-ul propune ca împrumutul să fie împărțit în două direcții: prima dedicată dezvoltării industriei ucrainene de apărare și achizițiilor din statele UE, iar a doua destinată achizițiilor din afara blocului și finanțării deficitului bugetar al Ucrainei.
Mai multe state membre, în special cele cu industrii naționale de apărare puternice, sprijină ideea ca o pondere semnificativă din fonduri să fie alocată achizițiilor din Europa. În schimb, există și capitale, între care Belgia, unde este gestionată o parte substanțială din activele rusești prin depozitarul central Euroclear, care sunt reticente față de o soluție ce poate fi calificată ca de facto confiscare și care ridică semne de întrebare privind compatibilitatea cu dreptul internațional.
Comisia explică că o parte a rezervelor rusești, estimate la aproximativ 300 miliarde de euro la nivelul G7, dintre care circa 200 miliarde sunt înghețate de UE, ajung la scadență sau pot fi transformate în lichidități prin intermediul Euroclear, ceea ce creează o oportunitate de a mobiliza resurse imediat disponibile. Propunerea include și mecanismul prin care activele rusești folosite temporar pentru crearea lichidităților ar fi înlocuite cu obligațiuni garantate de statele membre, astfel încât să fie diminuat riscul unei reacții negative a piețelor financiare sau destabilizarea monedei euro, susține Comisia.
Criticii proiectului atrag, însă, atenția că, în practică, dacă Rusia nu acceptă să plătească „reparații de război”, scenariu considerat puțin probabil sub actuala conducere de la Kremlin, mecanismul ar echivala cu o confiscare a activelor, cu implicații juridice și diplomatice serioase. Pentru Belgia, ca jurisdicție gazdă a multor dintre aceste active gestionate de Euroclear, riscurile legale și reputaționale sunt un argument puternic pentru prudență.
