Planul lui Trump: Ucraina interzisă în NATO, Rusia reprimită în G8, cedări teritoriale. Ce prevede documentul

Ucraina ar urma să cedeze teritorii Rusiei, Rusia ar fi reprimită în grupul G8, iar Ucrainei i s-ar interzice aderarea la NATO — acestea sunt unele dintre prevederile planului lui Donald Trump pentru încheierea războiului, conform unor proiecte ale documentului văzute de Axios, AFP și Associated Press, citat de theguardian.com.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că se așteaptă să discute planul cu Trump „în următoarele zile”, subliniind că orice înțelegere trebuie să aducă o „pace demnă”, cu „respect pentru independența și suveranitatea noastră”.

Reacția prudentă a administrației prezidențiale ucrainene diferă clar de indignarea unor oficiali de la Kiev, care au catalogat planul drept „absurd”, „capitulare” și echivalent cu sfârșitul existenței Ucrainei ca stat independent.

Planul pare să repete cererile maximaliste ale Moscovei, să încalce multiple linii roșii ale Ucrainei și ar necesita o schimbare totală de poziție din partea lui Zelenski, care a spus în repetate rânduri că renunțarea la teritorii este inacceptabilă. Este improbabil ca documentul să fie acceptat și de aliații europeni ai Ucrainei, care au insistat că trebuie să joace un rol în negocieri, având în vedere implicațiile majore asupra securității continentului, în special pe flancul estic al NATO.

Proiectul ar fi fost elaborat de oficiali ruși și americani, inclusiv de Kirill Dmitriev, șeful fondului suveran al Rusiei, implicat în discuțiile anterioare despre Ucraina și cunoscut pentru legăturile sale cu trimisul special al SUA, Steve Witkoff.

Joi, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că „președintele sprijină acest plan. Este un plan bun atât pentru Rusia, cât și pentru Ucraina”.

Leavitt a afirmat că Witkoff și secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, au lucrat „în tăcere” la plan împreună cu Rusia și Ucraina timp de aproximativ o lună, respingând criticile că documentul reflectă cererile maximaliste ale Moscovei.

Ce prevede planul în 28 de puncte

Teritorii

Conform proiectului, Ucraina ar urma să cedeze Rusiei regiunea Donbas, în concordanță cu vechile cereri ale Kremlinului.

„Crimeea, Lugansk și Donețk vor fi recunoscute ca fiind de facto rusești, inclusiv de Statele Unite”, se arată în document.

Ucraina încă deține parțial Lugansk și Donețk, componente ale bazinului industrial Donbas, situat pe linia frontului. Crimeea a fost anexată de Rusia în 2014.

Zonele din Donețk din care Ucraina s-a retras ar deveni zonă demilitarizată, iar forțele ruse nu ar intra acolo.

Regiunile Herson și Zaporojie – pe care Rusia pretinde fals că le-a anexat – ar fi „înghețate la linia de contact”.

Centrala nucleară Zaporojie ar urma să fie plasată sub supervizarea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), iar energia produsă ar fi împărțită între Rusia și Ucraina.

Securitate

Planul sprijinit de SUA prevede reducerea armatei Ucrainei la 600.000 de militari, cu câteva sute de mii mai puțin decât în prezent.

NATO s-ar angaja să nu staționeze trupe în Ucraina, anulând speranțele Kievului pentru o misiune europeană de menținere a păcii, iar Ucraina ar fi interzisă oficial de la aderarea la NATO.

Ucraina ar primi „garanții de securitate fiabile”, fără detalii, iar avioane europene ar fi staționate în Polonia.

Diplomație

În baza acordului, Rusia ar fi: reintegrată în economia globală, după aproape 4 ani de sancțiuni și reprimită în G8.

„Se preconizează că Rusia nu va invada țările vecine, iar NATO nu se va extinde mai departe”, se arată în document.

Toate sancțiunile s-ar reactiva automat dacă Rusia invadează din nou Ucraina — „însoțite de un răspuns militar decisiv și coordonat”.

De asemenea, 100 de miliarde de dolari din activele rusești înghețate ar fi folosite pentru reconstrucția Ucrainei, iar restul ar fi plasate într-un fond de investiții SUA–Rusia pentru a „crește interesele comune și a reduce riscul revenirii la conflict”.

Planul mai prevede ca Ucraina să organizeze alegeri în 100 de zile, iar ambele țări să deruleze „programe educaționale pentru promovarea toleranței culturale și eliminarea prejudecăților”.