24.000 de persoane implicate în corupere electorală în Găgăuzia. Programul „ajutoarelor umanitare” al Evgheniei Guțul, investigat la nivel național
Inspectoratul General al Poliției a precizat pentru TVR Moldova că între aprilie 2024 și septembrie 2025 în regiunea găgăuză au fost documentate 24.000 de persoane implicate în corupere electorală. Dintre acestea, 4.950 au fost sancționate efectiv, iar restul au fost eliberate de răspundere după ce s-au autodenunțat și au sprijinit autoritățile în investigarea faptelor.
Cazurile sunt legate de un program de „ajutoare umanitare” inițiat de conducerea UTA Găgăuzia în aprilie 2024. Bașcanul Evghenia Guțul și președintele Adunării Populare, Dmitri Constantinov, au semnat atunci la Moscova un acord prin care pensionarii și angajații din sectorul public urmau să primească aproximativ 2.000 de lei lunar, în total între 25.000 și 30.000 de persoane.
Programul ar fi fost prezentat ca sprijin din partea lui Ilan Șor și urma să fie distribuit prin banca rusă Promsveazbank, sancționată de UE.
Conform legislației Republicii Moldova, persoanele care au oferit unui alegător bani, bunuri sau servicii pentru a-l determina să voteze sau să nu voteze riscă de la doi la șase ani închisoare, cu amendă de la 37.500 de lei până la 57.500 de lei și cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de până la cinci ani.
Deputatul independent al legislativului de la Comrat, Alexandr Tarnavschi, a subliniat pe 1 decembrie, pe blogul său, că mii de cetățeni au luat amenzi uriașe și au fost implicați în obținerea banilor ilegali luați la îndemnul Evgheniei Guțul și Dmitri Constantinov.
Alexandru Tarnavschi a subliniat că acordul semnat în aprilie 2024 la Moscova a fost ilegal din cauză că nu a fost aprobat de autoritățile centrale de la Chișinău.
„Autoritățile găgăuze nu au contactat Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova. Și, în loc de o lege locală, au fost adoptate doar rezoluții ale Comitetului Executiv al Găgăuziei”, a precizat el.
„Mai mult, aceste reglementări au fost adoptate post-factum, adică după semnarea efectivă a acordului de către bașcanul Găgăuziei și președintele Adunării Populare: semnarea a avut loc pe 9 aprilie 2024; Rezoluția Comitetului Executiv – pe 15 aprilie 2024; iar Rezoluția Adunării Populare – pe 3 mai 2024. Aceste încălcări au fost semnalate de Departamentul Juridic și Comisia Bugetară înainte de adoptarea Rezoluției Adunării Populare”, a detaliat Alexandr Tarnavschi.
De asemenea, el a amintit că, la ședința Adunării Populare din 3 mai 2024, a vorbit public despre încălcările procedurale ale legii: „Din păcate, ignorând legislația actuală, bașcanul Găgăuziei și președintele Adunării Populare au semnat un acord care a fost ilegal de la bun început”.
„Locuitorii au avut încredere în autoritățile găgăuze, pe care ei înșiși le-au ales, dar acestea, acționând în numele lor, au încălcat legea și i-au înșelat. Mai mult, știind că acționează ilegal, autoritățile găgăuze i-au îndemnat pe locuitorii regiunii autonome să depună cereri pentru ajutor”, a mai zis Alexandr Tarnavschi.
