România anulează pe bandă rulantă domiciliile fictive ale moldovenilor: Peste 143.000 de adrese șterse din registre. Mii de buletine reținute la frontieră
Ministerul Afacerilor Interne din România confirmă indirect amploarea fenomenului domiciliilor fictive, explicând că situația are la bază o vulnerabilitate legislativă care a persistat până în anul 2023. Timp de ani la rând, mii de persoane – inclusiv cetățeni români și străini cu cetățenie română – au reușit să își stabilească domiciliul la aceeași adresă, în mod formal, fără a locui vreodată acolo. În lipsa unor instrumente legale de verificare, serviciile de evidență a populației erau obligate să accepte declarațiile pe propria răspundere ale solicitanților, transmite ziarulevenimentul.ro, citat de cotidianul.md.
MAI-ul român precizează că dreptul la stabilirea liberă a domiciliului este garantat de Constituție și Codul civil. Atât timp cât nu existau suspiciuni întemeiate și nici pârghii de control, autoritățile nu puteau refuza cererea și nici nu aveau competența de a verifica dacă persoana locuia efectiv la adresa declarată. „Documentele se bucură de prezumția de autenticitate și de buna-credință a solicitantului. Instituțiile nu pot realiza verificări investigative asupra realității datelor declarate”.
Această lacună legislativă a generat situații extreme, în unele cazuri zeci sau chiar sute de persoane fiind înregistrate la aceeași locuință – multe dintre ele aflându-se peste hotare. Fenomenul a fost accentuat în județele de frontieră, precum Suceava și Botoșani, vizate recent în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.
O modificare legislativă intrată în vigoare în iunie 2023 limitează la 10 numărul maxim de persoane care își pot stabili domiciliul la aceeași adresă (exceptând familia extinsă). De atunci, lucrătorii de evidență a populației au început verificările, iar acolo unde sunt depistate nereguli, dispun anularea domiciliului.
Procedura este complexă: poliția efectuează verificări în teren, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar dacă se confirmă că nu locuiesc la adresa declarată, datele sunt anulate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.
Doar în 2025 au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, ajungându-se la 143.831 de cazuri până la jumătatea lunii noiembrie.
Anularea domiciliului generează și o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La controlul de frontieră, polițiștii sunt obligați să rețină actul de identitate și să îl transmită autorităților competente.
În perioada 2024–2025, peste 2.000 de cărți de identitate românești au fost confiscate la frontieră, fie pentru că figurau cu alertă, fie pentru că erau raportate ca pierdute sau furate.
Pentru moldovenii cu dublă cetățenie, efectul este imediat: domiciliul fictiv anulat înseamnă automat buletin nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră.
Autoritățile române confirmă că fenomenul este legat direct de activități infracționale. În ultimii doi ani, polițiștii de frontieră și procurorii au desfășurat aproape 300 de percheziții care vizează rețele ce facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni străini, cu ajutorul unor funcționari locali. În total, peste 8.700 de documente neconforme au fost ridicate – multe obținute prin certificate de cetățenie falsificate sau prin domicilii fictive.
Pentru România, aceasta este cea mai amplă operațiune administrativă de curățare a bazelor de date din ultimul deceniu. Efectele se resimt direct: acte invalidate, buletine reținute la frontieră și imposibilitatea de a utiliza documentele pentru călătorii sau obținerea altor servicii.
