VIDEO | Suspendarea programului FMI, interpretată politic de Igor Dodon: „Un cartonaș roșu” al Occidentului pentru Maia Sandu și PAS
Fostul președinte al Republicii Moldova, pro-rusul Igor Dodon, susține că suspendarea programului Fondului Monetar Internațional cu Republica Moldova ar reprezenta un „cartonaș roșu” din partea Occidentului pentru președinta Maia Sandu și actuala guvernare de la Chișinău. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni televizate.
În acest context, fostul șef al statului califică suspendarea programului cu Fondul Monetar Internațional drept un semnal politic major, subliniind că este pentru prima dată în ultimii 12 ani când FMI recurge la o astfel de decizie. Dodon face trimitere și la precedentul din 2013, după scandalul „Pădurea Domnească”, când FMI a reluat cooperarea cu Republica Moldova abia după schimbări politice importante.
„Eu cred că acesta este un cartonaș roșu din partea Occidentului față de Maia Sandu și față de guvernarea de la Chișinău. Și acesta este doar începutul. Nu voi intra acum în detalii, dar voi spune mai departe ce cred eu, în general, despre FMI. Maia Sandu a venit la putere și s-a menținut la putere datorită sprijinului din exterior. Ea a fost susținută de Biden, Macron, Ursula von der Leyen și de alți lideri occidentali.
Acum, în situația în care FMI — o structură occidentală extrem de importantă, nu doar economică, ci și politică — suspendă, în premieră în ultimii 12 ani, programul cu Republica Moldova, acest lucru este extrem de relevant.
Ultima dată acest lucru s-a întâmplat în ianuarie 2013, după scandalul „Pădurea Domnească”. FMI a revenit atunci în țară abia peste jumătate de an, după schimbarea Guvernului Filat, după înlăturarea lui Plahotniuc și după o serie de alte evenimente importante.
La ce vreau să atrag atenția: atunci când o structură occidentală foarte importantă suspendă programul cu Republica Moldova, guvernată de Maia Sandu și PAS — pe care anterior Occidentul le-a susținut necondiționat — acesta este un semnal politic extrem de puternic. Este un cartonaș roșu, repet, pentru Maia Sandu. Imediat după această notificare a FMI au urmat și alte lovituri.
Mă refer la începutul negocierilor cu Uniunea Europeană și la poziția Comisiei de la Veneția privind reforma justiției. Eu cred că vor urma și alte semnale. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că cei care o susțineau anterior pe Maia Sandu încep să-și revizuiască prioritățile pentru această regiune. Vedem o poziție mai clară și mai pragmatică a americanilor”, a declarat Dodon.
Fostul președinte a comentat și vizita președintelui Parlamentului, Igor Grosu, în Statele Unite, afirmând că lipsa unor întâlniri la nivel înalt ar fi un indiciu al răcirii relațiilor. Afirmațiile vin însă fără a ține cont de practica diplomatică sau de agenda oficială a vizitei, Dodon preferând o lectură politică favorabilă propriului narativ.
„Domnul Grosu, președintele Parlamentului, a efectuat o vizită în Statele Unite ale Americii. Eu nu-mi amintesc niciun caz în istoria modernă a Republicii Moldova când un șef de guvern, un șef de parlament sau un șef de stat merge într-o vizită oficială într-o țară și nu se întâlnește cu omologul său. Adică președintele Parlamentului să nu se întâlnească cu președintele Parlamentului din țara respectivă.
Toate întrevederile au avut loc la un nivel foarte jos. Fondul Monetar Internațional nu a luat întâmplător această decizie și a venit cu critici destul de dure la adresa reformelor actualei guvernări conduse de Maia Sandu.
Se pune întrebarea: avem sau nu nevoie de un program cu Fondul Monetar Internațional? Eu consider că Republica Moldova are nevoie de un program cu FMI. Eu personal, la diferite etape, în funcție de ministru și de prim-vicepremier, împreună cu doamna prim-ministru Greceanîi, am purtat negocieri cu Fondul Monetar Internațional. Cu FMI se pot purta negocieri pornind de la interesul național al Republicii Moldova.
Vă reamintesc că în perioada 2007–2008 am obținut acceptul FMI pentru reforme de liberalizare a economiei. Atunci am introdus impozitul zero pe veniturile reinvestite. De ce amintesc acest caz? Pentru că acum se spune că nu avem nevoie de FMI, deoarece ar insista pe majorarea impozitelor. Noi am negociat atunci și am obținut, dimpotrivă, reducerea impozitării. Impozitul a fost zero, ceea ce a generat un boom investițional în 2008, continuat în 2009”.
Deși atacă guvernarea pro-europeană, Dodon admite că Republica Moldova are nevoie de un program cu FMI. Acesta critică declarațiile unor oficiali de la Chișinău potrivit cărora statul s-ar putea descurca fără FMI, menționând că împrumuturile de pe piața internă sunt mult mai costisitoare decât finanțarea externă.
„Republica Moldova are nevoie de un program cu FMI. Condițiile trebuie să fie economice și negociate ferm de către Chișinău, iar acest lucru este posibil — o spun din experiență proprie.
Ceea ce declară acum unii oficiali de la Chișinău, inclusiv președintele unei comisii parlamentare și prim-ministrul, este straniu. Ei spun că nu avem nevoie de bani de la FMI, pentru că îi avem „din altă parte”. Dar de unde sunt acești bani? Sunt împrumuturi de la băncile comerciale din Republica Moldova.
Pentru anul viitor este prevăzut un împrumut de 10 miliarde de lei de la băncile comerciale, la care statul va plăti dobânzi destul de mari, de 8,5–9%. În timp ce de la Fondul Monetar Internațional aceiași bani puteau fi obținuți la 0,5–1%, adică de 8–9 ori mai ieftin.
De aceea, declarațiile că FMI nu este necesar nu se susțin. Sunt justificări bazate pe argumente pe care nimeni nu și-ar fi imaginat anterior că le va auzi din partea PAS. Aștept ca și Maia Sandu să iasă public și să spună că Republicii Moldova nu îi mai trebuie nici FMI, nici Banca Mondială”, a conchis Dodon.
Amintim că Republica Moldova nu a beneficiat de ultima tranșă de finanțare din partea Fondului Monetar Internațional, în valoare de aproximativ 170 de milioane de dolari, echivalentul a circa 2,9 miliarde de lei, după ce pe parcursul anului 2025 nu au fost desfășurate misiuni de evaluare, iar acordul de finanțare a ajuns la termen, la 19 octombrie.
Din fondurile care nu au mai fost transferate, peste un miliard de lei urmau să susțină programe finanțate prin Mecanismul de Finanțare Extinsă și Mecanismul Extins de Creditare.
Restul sumei, de aproximativ 1,8 miliarde de lei, era prevăzut pentru proiecte din cadrul Mecanismului de Creditare pentru Reziliență și Durabilitate.
În timpul vizitei la Chișinău, Fondul Monetar Internațional a constat că Republica Moldova a reușit să evite derapaje majore după o succesiune de crize fără precedent – pandemia, războiul din Ucraina și șocurile energetice – și se află într-o fază de recuperare graduală. Totuși, această revenire este fragilă și profund dependentă de ritmul reformelor. FMI avertizează că menținerea unei creșteri economice sustenabile nu mai poate fi bazată pe consum și cheltuieli curente, ci pe investiții eficiente, disciplină bugetară, reforme fiscale și consolidarea instituțiilor statului. Integrarea europeană este văzută drept o oportunitate istorică pentru accelerarea dezvoltării și creșterea nivelului de trai, însă succesul depinde exclusiv de capacitatea autorităților de a implementa politici coerente, de a combate corupția și de a folosi responsabil finanțarea externă, într-un context regional și geopolitic marcat de riscuri ridicate.
Anterior, Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță a declarat că Republica Moldova ar putea încheia, în perioada următoare, un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu presupună finanțare directă, ci să vizeze confirmarea angajamentelor statului privind implementarea reformelor.
