„Lichidarea Republicii Moldova” sau plan de aderare la UE? De ce Maia Sandu a vorbit despre unirea cu România
Declarația președintei Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit căreia ar vota „da” la un eventual referendum privind unirea cu România, a provocat un adevărat cutremur politic la Chișinău. Afirmația, făcută într-un interviu pentru popularul podcast britanic The Rest Is Politics, a reaprins o dezbatere veche, dar extrem de sensibilă: este vorba despre „lichidarea” statului moldovean, așa cum invocă slujitorii Moscovei de la Chișinău, în față cu socialistul Dodon, sau despre o posibilă soluție rapidă, strategică și categorică pentru viitorul european și securitatea Republicii Moldova? O analiză în acest sens a prezentat jurnalistul ucrainean Serghei Sidorenko, de la Evropeiskaya Pravda.
O declarație directă care a tulburat scena politică
Maia Sandu a vorbit fără echivoc despre susținerea unirii cu România, afirmând că, dacă ar exista un referendum, ea personal ar vota pentru reunificare. Această poziție a stârnit reacții puternice. Opoziția pro-rusă a acuzat-o de subminarea statalității, în timp ce susținătorii săi au văzut declarația ca pe o reafirmare a unui adevăr istoric și identitar cunoscut de mult.
Pentru mulți alegători, afirmația nu a schimbat percepția asupra Maiei Sandu, ci mai degrabă a confirmat-o: unioniștii au văzut consecvență, iar trădătorii și mancurții, un motiv pentru critică.
Idealul Unirii a luat noi turații în Republica Moldova
În Republica Moldova, ideea unirii cu România nu este una marginală sau ilegală. Există partide care promovează deschis acest proiect la fiecare rundă de alegeri. Deși nu este susținut de majoritatea populației, conceptul de „unire” este considerat legitim din punct de vedere politic, chiar dacă, în practică, ar însemna sfârșitul statului moldovean ca entitate independentă.
Această realitate este strâns legată de istoria regiunii. Identitatea moldovenească separată de cea românească a fost, în mare parte, un construct sovietic. Un exemplu relevant este decizia din 2023 de a elimina din Constituție sintagma „limba moldovenească”, în favoarea celei de „limba română”.
Maia Sandu și unirea: o poziție veche, rar exprimată public
Deși declarația a părut șocantă pentru observatorii externi, ea nu este nouă. Maia Sandu s-a pronunțat în favoarea unirii încă din 2016, în timpul primei sale campanii prezidențiale. Ulterior, a evitat subiectul, conștientă de riscurile politice, dar electoratul său a știut mereu că este unionistă.
Diferența majoră este că, acum, Sandu nu mai are presiunea unui nou mandat prezidențial și se află într-o etapă în care își poate construi moștenirea politică. În același timp, apariția unor noi partide unioniste populiste o obligă să fie mai explicită pentru a nu pierde electoratul pro-românesc.
Este realistă unirea Republicii Moldova cu România?
Chiar și Maia Sandu recunoaște că, în prezent, majoritatea cetățenilor Republicii Moldova nu susțin unirea cu România. Sprijinul pentru acest proiect a crescut în ultimii ani, dar rămâne sub pragul de 50% și este distribuit inegal pe teritoriul țării, mai mare în centru și vest, mult mai scăzut în sud și nord.
Există, de asemenea, obstacole majore precum statutul Găgăuziei, regiunea separatistă transnistreană și lipsa unui consens clar în societatea românească privind reunificarea.
Unirea ca „plan B” pentru integrarea europeană
În acest context, declarația Maiei Sandu capătă o dimensiune strategică. Președinta nu vorbește despre unire ca despre un obiectiv imediat, ci ca despre o opțiune de rezervă. Obiectivul principal rămâne integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
Mesajul transmis este clar: dacă drumul clasic spre UE va fi blocat, de războiul din Ucraina sau de instabilitatea regională, unirea cu România ar putea deveni o „scurtătură” instituțională spre spațiul european și euro-atlantic.
Declarația Maiei Sandu nu anunță o unire iminentă, ci deschide o discuție strategică despre supraviețuirea și viitorul Republicii Moldova într-o lume tot mai instabilă. Între integrarea europeană și unirea cu România, mesajul președintei este că Moldova trebuie să aibă opțiuni. Care dintre ele va deveni realitate depinde, în cele din urmă, de voința cetățenilor și de evoluțiile geopolitice din regiune.
