Exod continuu: Populația Republicii Moldova a scăzut cu aproape 29 000 de persoane în 2025
Republica Moldova continuă să piardă populație într-un ritm alarmant. Datele revizuite ale Biroului Național de Statistică arată că numărul persoanelor cu reședință obișnuită a scăzut de la 2.415.549 la 1 ianuarie 2024 la 2.386.893 la 1 ianuarie 2025. În doar un an, țara a pierdut 28.656 de locuitori — echivalentul unui oraș mic — confirmând tendința structurală de depopulare.
Cifrele au fost recalculate în baza rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2024 și reflectă evoluția naturală a populației, dar și impactul migrației. Estimarea este realizată prin adăugarea numărului născuților-vii, scăderea deceselor și includerea soldului migrației interne și internaționale, calculat pe baza traversărilor frontierei de stat.
Datele indică o polarizare demografică tot mai accentuată. În timp ce multe orașe regionale pierd populație, capitala și localitățile din jurul acesteia continuă să atragă locuitori. Municipiul Chișinău a înregistrat o creștere ușoară, ajungând la 566.226 de persoane, cu 382 mai multe decât în anul precedent. Expansiunea este însă mult mai vizibilă în suburbii. Durleștiul, una dintre cele mai dinamice localități din zona metropolitană, a crescut cu 673 de persoane, iar Stăuceni și Ialoveni au raportat, de asemenea, majorări ale populației. Fenomenul confirmă procesul de periurbanizare — mutarea populației din orașul propriu-zis spre localitățile limitrofe, unde locuințele sunt mai accesibile, iar infrastructura s-a dezvoltat în ultimii ani.
- Durlești: +673 persoane
- Stăuceni: +118
- Bubuieci: +80
În contrast, mai multe centre urbane importante se confruntă cu pierderi semnificative. Municipiul Bălți a înregistrat cea mai mare scădere din țară, pierzând 1.680 de locuitori într-un singur an. Declinul este vizibil și la Drochia, Fălești, Ceadîr-Lunga, Glodeni, Taraclia, Cahul și Ungheni — orașe care tradițional funcționează ca poli economici regionali. Specialiștii avertizează că reducerea populației în aceste centre poate avea efecte economice directe, de la diminuarea consumului până la scăderea atractivității pentru investiții.
Cele mai mari scăderi:
- Bălți: –1.680 persoane
- Drochia: –418
- Fălești: –352
- Ceadîr-Lunga: –319
- Glodeni: –292
- Taraclia: –283
- Cahul: –275
- Congaz: –259
- Ungheni: –241
Există totuși și localități unde populația a crescut. Cea mai mare majorare a fost înregistrată la Otaci, cu 809 persoane, urmată de Durlești și municipiul Edineț.
Cea mai mare creștere a fost înregistrată la:
- Otaci: +809 persoane
- Durlești: +673
- Chișinău: +382
- Edineț: +370
- Ialoveni: +240
Astfel de evoluții pot fi explicate prin relocări interne, reveniri temporare ale migranților sau ajustări statistice după recensământ.
Tendința generală rămâne însă negativă. Sporul natural continuă să fie sub nivelul de înlocuire, iar migrația externă rămâne principalul factor al scăderii demografice. Plecarea populației active accelerează îmbătrânirea societății și amplifică presiunea asupra sistemului de pensii și asupra pieței muncii.
Pe termen lung, transformările demografice ar putea redesena harta economică a Republicii Moldova. Țara devine tot mai concentrată în jurul capitalei, în timp ce numeroase orașe mici și medii intră într-un proces lent de golire. Dacă ritmul actual se menține, experții avertizează că deficitul de forță de muncă se va adânci, iar diferențele de dezvoltare dintre regiuni se vor accentua.
Noile date ale BNS nu indică doar o scădere numerică, ci o schimbare profundă a structurii populației — un semnal că depopularea a devenit una dintre cele mai mari provocări strategice pentru viitorul Republicii Moldova.
